114
S. VAIMBERG
    ln unele cazuri, raportul dintre numärul silabelor se modificä in favoarea primului component exclusiv in functie de morfemul o : compara aliante militar-politice (care presupune o formä de bazà « militar-politic», deci 3 + 3 silabe) §i alianfà militaro-politicà (4+3 silabe, Sc., 28 octombrie 1961, p. 5, col. 2), mäsuri economice-financiare (4 + 4 silabe, Sc., 27 decembrie 1961, p. 2, col. 3) §i lucräri economico-financiare (5 + 4 silabe, Pr. r. 8 martie 1962, p. 3, col. 4). Dacä am judeca lucrurile formal, vocala de legäturä in asemenea situatii 8-ar fi cerut suprimatä. Prezenta ei constituie o nouä dovadä cä nu numärul de silabe este determinant pentru ordinea elementelor in adjectivele compuse.
    Pentru a incerca o explicatie a topicii elementelor componente in lumina criteriului formal, s-ar putea invoca ipoteza cä raportul cantitativ dintre numärul de silabe al termenilor a fost stabilit, pentru fiecare caz in parte, la nivelul grupului sintactic « substantiv + adjectiv compus», intr-adevär, adjectivele compuse se intilnesc frecvent in formatii mai mult sau mai putin fixate, nu rareori cu valoare terminologicä. Posibilitätile lor de imbinare, dupä cum reiese §i din exemplele de pinä acum, se märginesc la un cere relativ redus de substantive, adesea limitat tematic, care, in cazul calcurilor din ümba rusä, cum e §i firesc, se restringe §i mai mult. ín felul acesta, s-ar putea presupune cä tradu-cätorul, care a intilnit, bunäoarä, compusul eoeiiHO-nonumuHecKUÜ pe lingä un substantiv la plural, nu s-a orientat dupä « forma initialä» a adjectivului
—	abstractie lingvisticä la care se gindesc in primul rind profesioniftii —, ci s-a multumit sä asigure un raport cantitativ determinai intre numärul de silabe al componentelor : grupàri politico-militare (4 + 4 silabe, Inf. Bue., 2 noiem-brie 1961, p. 3, col. 4). In genere, tratamentul diferit al unei forme concrete date fatä de forma de bazä nu constituie un fenomen nou, cel putin in limba vorbitä, unde este pus la baza unui §ir de alteräri fonetice §i morfologice ale cuvintelor imprumutate 1. in cazul nostru, chiar dacä am accepta ipoteza, din numärul total de 28 de abateri de la criteriul morfofonologic enumerate la p. 112—113 tot n-am putea scädea mai mult de 9 formatii, in care componentele adjectivului sä aibä acclami numär de silabe (activitate politico-literarà, comisie economico-financiarà etc.). Rezultä deci cä majoritatea exemplelor puse in discutie, làsind la o parte pe metalo-chimic, in care primul component se prezintä intr-o «formä prescurtatä », nu se supun in nici un fel factorului morfofonologic. Presupunind cä actiunea acestui factor n-ar fi corespuns preferintelor lingvistice ale lucrärilor din presä, ne-am fi a§teptat sä i se conformeze cel putin specia-liftii. Or, chiar in texte semnate de savanti cu prestigiu pot fi consemnate adjective compuse prin coordonare in care primul component depä§e§te ca numär de silabe pe cel de-al doilea. Comparä la acad. I. Iordan (Limba romàna contem-poranä, Bucure§ti, 1956): «Prin eliberarea tärii... a devenit posibilä organizarea ei pe baze social-economice (subl. ns. — S.V.) absolut noi», iar la distantä de citeva rinduri: « Sintern in plinä revolutie, atit economico-socialä (subl. ns. — S.V.), cit §i culturalä. . .» (p. 98). Alte exemple: echivalenfä semantico-sintacticä (ibidem, p. 617); domeniul ideologic-politic (idem, Limba romànà actualä, in LR, 1954, nr. 4, p. 35); limbajul ideologic-politic (ibidem, p. 36); terminologie politico-socialä (prof. D. Macrea, Despre originea §i structura limbii romane, in LR, 1954, nr. 4, p. 19) ; imagini acustico-motrice (acad. Al. Rosetti, Intro-ducere in foneticä, Bucure§ti, 1957, p. 70).
      1	Vezi, de pildä, ilustrarea acestui fenomen la E. V r a b i e, Influenza limbii rom&ne asupra graiurilor rusefti («liporenefti») din R.P.R., in SCL, 1960, nr. 4, p. 951.