78 MI HAI MITU rowski, 1869—1939)1. Dezvoltarea sensului de 'saràeie, mizerie’ in limba polonà poate fi pusà in legatura cu faptul cà brinza, ca fi màmàliga fi ceapa, era in trecut mìncarea sàracului. Pe de alta parte, chiar frazeologia destul de bogatà a cuvintului in limba rominà (« zgirie brinzà»,« n-ai fàcut nici o brinza !» f.a.) ne duce la ideea de 'cantitate mica, putin’ — iar de aci la sensid de 'sàràcie’ din polona nu mai e decit un pas. Din exemplele citate rezulta cà in Polonia acest nou sens a luat naftere nu mai devreme de a doua jumàtate a sec. al XlX-lea fi poate fi pus in legatura cu viata de boem a intelectualitàtii oràfe-nefti. Cu acest sens 1-am auzit fi noi prin decembrie 1961 (« To nie hotel, panie, to sama bryndza ! ») 2. Cazul nu este unic in limba polona : un alt aliment, castravetii, sub formà de salatà, poartà curent numele de mizeria ( , (II, 636). Cu sensul propriu de ‘boalà epidemica, ucigàtoare. . .’ se dau citate din Wanda Melcer (n. 1896), W. Gomulicki (1851 —1919), K. Szajnocha (1818—1860), H. Rzewuski (1791—1866) fi Adam Mickiewicz (« Diurna za nimi w slad biegla», in Konrad Wallenrod). Ca termeni speciali sint amintiti diurna plucna fi diurna dymienicza (gruczcloiva), cu cite un citat din lucràri de specialitate. Cu sens figurat se dà un citat din Ignacy Maciejowski — Sewer (« diurna zuqlpienia» — ‘ciuma indoielii’, din romanul Nafta, 1894). Derivate : diumowy, adj., farà exemple, atestat prima datà in SW, spre deosebire de diurna care fusese inre-gistrat incà de SWil. Istoria acestui cuvint in limba polona nu este lipsità de interes. La Linde incà nu apare. Il gàsim de-abia in SWil I, 289, dar farà etimologie. In continuare, dictionarele dau etimologii diferite: SW I, 669 fi SA 48 din turcà ; Lukasik 185, SWO 165 fi, dupà el, actualul SD, din romànà. Dictionarele etimologice contili de asemenea pàreri diferite: la noi, Cihac 58, Tiktin 367 fi Candrea 279 admit un imprumut din limbile slave de sud (v. slavà, sirbà), unde a intrat de altfel tot din turcà; DLRM 150: din lat. cyma ’umflàturà’. La poloni Briickner nu làmurefte cu nimic situatia: « sirbà, rusà, turcà ¿urna, pàtruns in see. XV din ebraicà» (SEJP 114). Miklosich EW 419, Vasmer III 354, Stawski 214 inclinà spre un imprumut din turcà, eventual prin filierà ucraineanà, singura limba slavà de altfel in care, ca fi in polona, apare fi diurna alàturi de clima. In privinta càilor de pàtrundere a termenului in polona credem cà trebuie avute in vedere datele furnizate de dialecte, pe de o parte, date care due la concluzii diferite. In primul rind, trebuie subliniat cà termenul este folosit prima datà de scriitorii romantici polonezi Adam Mickiewicz, Juliusz Slowacki, Henryk Rzewuski, in opere cu teme orientale, despre realitàti orientale sau scrise chiar pe teritoriu orientai. J. Slowacki este autorul unui lung fi frumos poem,«Tatàl ciumatilor», scris pe vremea eàlàtoriei sale in Orientul Apropiat. Din cele fase atestàri ale acestui cuvint la Mickiewicz 3, in afarà de exemplul citat de SD din Konrad Wallenrod (este vorba de balada Alpuhara, tot cu temà orientala : lupta maurilor cu spaniolii in Evul Mediu), gàsim termenul fi in poemul Giaur, in expresia krymska diurna (ciuma de Crimeea). Intr-o nota la Konrad Wallenrod Mickiewicz serie: « Na wscliodzie przed zja- 1 Astàzi in Polonia bryndza se numefte numai brinza fràmintatà, foarte grasà, avind un gust §i miros specifìc (se vinde in cutii sau co^ule^e bine inehise); toate celelalte brinzeturi, ca§uri, etc. sint denumite cu un termen general slav, ser. 2 «Asta nu-i hotel, domnule, curatà mizerie!». 3 Dupà cartoteca volumului II al Dicftonarului limbii lui Adam Mickiewicz, aflat in lucru la Toruri (Polonia).