SCHIERILE FILOZOFICE ALE LUI ALEXANDRU HASDEU ÇI GÎNDITORUL UCRAINE AN GRIGORIE SAVICI SKOVORODA *
TR. IONESCU-NIÇCOV
     Citeva idei preliminare. Din eite ftim pinä acum, Alex. Hasdeu fi-a fäcut studide universitäre la Harkov, pe care le-a terminat in 1833, deci la virsta de 22 de ani. Inzestrat cu o mare putere de muncä fi asimilare, Hasdeu a frccventat cursurde mai multor facultäti, intr-o perioadä cind Universitatea din Harkov trecea drept una din fcolde superioare de seamä din Rusia. Dupä ce colegiul din Harkov a fost transformat, in 1804, in universitate, oraful din bazinul Donetului a devenit un important centru de cultura, care aträgea tineri din tinuturde Rusiei de sud 2. Mai ales disciplinele filozofice iau un avind neobisnuit. Impulsul e dat fi de prezenta la Universitatea din Harkov a unor profesori germani fi francezi, chemati pentru compietarea cadrelor universitäre. Pe Unga o serie de profesori specialifti pentru predarea ftiintelor pozitive fi sociale (Leopold Umlauf, Johann Schnaubert, Bernardt Reit, Wilhelm Dreissig, Ernest Maurer f.a.), la noua universitate a mai fost angajat fi Johann Schad, cunoscut adept al filozofiei lui Schelling 3. Schad a functionat acolo timp de 12 ani (1804 — 1816), izbutind sä creeze la Harkov o atmosfera favorabdä studidor filozofice. El a contribuit indeosebi la räspindirea idedor lui Schelling in Rusia. Insä situatia politica era defavorabdä gìndirii filozofice, mai ales dupä räzboiul din 1812—1813 fi in timpul lui Nicolae I. Preocupärde din domeniul filozofiei au fost multä vreme suspectate fi urmärite. Astfel, in 1816, cursul lui Schad a fost interzis, iar el expulzat. Totufi, idede räscolitoare ale gìndirii veacului al XVIII-lea fuseserä aruncate fi eie aveau sä dea roade in activitatea celor de la « liubomudrie ».
     Ìn afarä de acestea, istoria, literatura, limbde clasice, antichitätile fi astrologia erau predate de speciabfti cunoscuti in vremea aceea, ale cäror lucräri valoroase au contribuit la ridicarea prestigiului acestei universitäti. In 1812 ia fiintä « Societatea ftiintificä », care desfäfoarä o prodigioasä acti-
      1	O prezentare par(ialü çi prescurtatâ a acestor problème a apârut în limba rusa, eu ocazia celui de-al IV-lea Congres international al slaviçtüor de la Moscova (vezi Rsl, II, 1958, p. 149-162).
     2	Vezi D. I. B a g a 1 e j, Onmn ucmopuu XapbxoecKoeo yuueepcumema, vol. II, Harkov, 1904, p. 873—874.
     3	Ibidem, p. 576 çi urm.