UN DICJIONAR RUS-ROMÁN DE TERMENI LINGVISTICI
311
parea lingvi^tilor. Or, din acest punct de vedere terminologia lingvistieà este deosebit de avantajatà, intrucit atunci eind se pune problema unor inovali, in persoana lingvistului se intilnese ambele prezenje l.
     Cu alte cuvinte, in cazurile in care terminologia lingvistieà romaneascà nu are echiva-lente formale pentru unii termeni rasenti, se impune, binein^eles, crearea lor, de cele mai multe ori prin decalc (cale frazeologic sau sintagmatic), evitindu-se, implicit, apropieri nedorite cu unii termeni proprii avind altà accep^ie.
     Cit prive^te imprumutul direct, folosit pe scarà larga in procesul formàrii terminologici noastre gramaticale moderne dupà modele latino-romanice, acesta i§i are aici o aplicabilitate extrem de restrìnsà, termenii lingvistici pàtrun?i din rusà iiind, dupà cum se §tie, o adevàratà raritate (de ex., polnoglasie 2, 111 ultimul timp inregistrat lexicografic alàturi de plenisonie, sau akanie, ikanie). De altfel, in acest domeniu s-a statornicit 0« tradire» sui-generis, de care nu putem sà nu Jinem seama: folosirea imprumutului lexical, mai ales in limba modernà, pentru redarea termenilor din gramaticile latine 3 sau franceze §i a calcului lingvistic, in limba veche, pentru traducerea unor termeni din slavonà 4 sau rusà 6.
      Nu vedem motive care ar impiedica folosirea celui de-al doilea procedeu §i in cazul de fajà, mai ales cà, fire§te, nu se pune problema incetà^enirii unor termeni privind gramatica romaneascà, ci redarea adecvatà, cu mijloacele limbii romàne, a unor no^iuni proprii sistemului aitei limbi. De fapt, pentru a gàsi echivalente unor sintagme ca cele de mai sus(v. p. 309) ilici n-ar exista, dupà toate probabilità^ile, o altà cale. Procedeu] poate fi intilnit $i in alte dic^ionare similare. Astfel, de exemplu, autorii edijiei ruse^ti a dic^ionarului lui Marouzeau 6 au format prin decalc termeni ca noAHoe umh (fr. nom plein, germ. Vollname, engl. full nome, ital. nome intero), conoAOMcenue (fr. juxtaposition, germ. Zuzammenriickung, engl. juxtaposition, ital. giustapposizione) §.a., necunoscu^i terminologici lingvistice rasenti.
   Existà, insà, §i un caz care, prin pluralitatea solu{.iilor oferite, dà de gindit. Unii termeni ruse^ti (sintagme) care pot fi u^or calcinaci, au in acela$i timp echivalente romàne?ti bine cunoscute, care redau cit se poate de reu§it, cu ajutorul unui singur cuvint, nojiunea corespunzà-toare, fàrà a avea insà nici o legàturà, sub raportul echivalen^ei formale, cu termenul respectiv. Este vorba, bunàoarà, de o sintagmà ca uduOMamuuecKoe eupaoKeuue, textul « expresic idio-maticà». Dupà cum remarcà Florica Dimitrescu, ,,expresiile idiomatice, in terminologia lingvis-ticà sovieticà, corespund locupunilor“ 7 din terminologia lingvistieà romaneascà. Care va fi deci, in dic^ionar, echivalentul rus. uduoMamunecKOe eupaoteenue ’ expresie idiomaticà sau locu-\iune ? Ambele traduceri sint farà cusur, intrucit prima respectà specificul formai al sintagmei rasenti, iar cea de a doua constituie un echivalent semantic in spiritul terminologici lingvistice romàne^ti (§i, dupà cum se poate constata, ambele variante redau cu fidelitate confinutul ter-menului in discute). Fàrà a propune o solujie definitivà, credem cà in asemenea situaci trebuie folosit echivalentul propriu: introducerea unui dublet n-ar face decit sà incarce, inutil, terminologia existentà. !n sprijinul unei asemenea soluti ar veni §i al{i termeni ca, de pildà, KpbiAamue caos a8 «aforisme», a càror calchiere in limba romànà (textual« cuvinte inaripate») ar fi, evident, nefireascà.
      4.	Citeva precizàri in legàturà cu caracterul dic^ionarului si lista de cuvinte. in rczolvarea acestei probleme am ^inut seama de dic^ionarele explicative din Franca iji U.R.S.S., menzionate mai sus, de dic^ionarul bilingv apàrut in 1960 la Praga9 $i de dic^ionarul poliglot, al limbilor slave10, in curs de elaborare. Dintre dic^ionarele mai vechi, pe care le-am avut la inde-
       1 Vezi P. I v i é, art. cit., p. 18.
      *	Vezi D'cfionar rus-román. Redactor responsabil Gh. Bolocan, Editura s tiirij.ificá, Bucurefti, 1964, b.v noAHoe.iacue. Cf. fi un alt echivalent, recent pus in circulate de acad. E. Petrovici, plesfonie (v. /?*/, IV, 1960, p.59 fi urm.).
       *	V.t de pildá, Ion G h e ( i e, Primi *ra naiicá román ai-á modrrná, in O nagiu lui Iorgu Iirdan, Ed. Aeadcmici, Bucurefti, 1958, p. 333 — 343.
      4	Cf. Diomid Strungaru, Gramatica lui Smotrifki fi prima gramatied románeated, in /?*/, IV (1960), p. 289-306.
      *	Cf. Victor Vascenco, Calcuri »avante formate in limba románd dupá modele rusefti (secolele XVIII fi XIX), in«Culegcre de studii. Limbá-literaturS-metodicá», Bucurefti, 1962, p. 68 fi urm.
       4	Lexique de la terminologie linguistique frunzáis, allemand, anglais, italien par J. Marouzeau, 3-e édition, Parí», 1951 (in versiune ruseascá: )K. M a p y 3 O, C.tosapb AUHtsucmuneCKUX mepMiuiOñ. Moscova, 1960).
      7	Florica Dimitrescu, op. cit., p. 28 (nota 1).
*	Expresia se intilnefte fi in alte limbi, neromaníce. Cf. germ. geflügeltes Wort, corespondent exact, probabil chiar
prototip, a\ rus. Kpbutamoe CAoeo (v. HeMeifxo-pyccKUú c.ioeapb. íloa pcaaKUHeíí A.A.Jlemmra h H. I~I. OrpaxoBoft,
 Moscova ,1962,s.v. geflügelt), ceh. okfidlené sloto (v. Cetko-rusky slovník. Zpracoval kolektiv pracovníkú. . . pod vedením
 K. Horálka, B. Ilka, L. Kopeckého. Praga, 1958, s. v. okfídlcny) f.a.
*	Rusko-cesky slovnik lingvistické terminologie. Zpracovali dr. O. Man a prom. fil. L. Koval za redakcc akad. Boh.
Havránka etc., Praga, 1960.
      14	Vezi «Bonpocfai H3bíK03HaHHH», nr. 5, 1960, p. 149 — 151: nr. 5, 1962, p. 161 — 162.