ETIMOLOGII ROMÁNEÇTI ÎN « DICJIONARUL LIMBII POLONE »
89
     b)	z > dz: brînzâ > bryndza 1.
     c)	simplificarea grupului consonantic initial il-: üuier > fujara.
    Evolutie morfologica. Douâ sint aspectele de evolutie morfologica mai importante §i anume:
    1.	Rom. masculin > poi. féminin: eu ban(i) > kubana, co$ar > koszara, jluier > fujara, leu > leja.
     2.	Rom. féminin > poi. neutru: mîglâ > myglo.
    Uneori schimbarea genului in polonâ se poate explica prin transmiterea unui dublet dialectal românesc eu acelaç gen, de ex. poi. koszara, fem. < rom. eo§arâ, fem.
    Evolutie semantica. Si in acest domeniu distingem douâ aspecte:
     1.	De la un sens concret la unul abstract: bryndza 'brînzâ’, dar §i 'mizerie, sârâcie’ ; fujara rfluier’, dar §i 'nâtîng, negbiob’ (in genere depreciativ).
     2.	De la un sens mai larg la unul mai restrîns: maezuga (de la 'mâeiucâ’ la 'bât, crosâ’ — termen sportiv) ; multan (de la ‘Moldova’ la ‘sabie moldove-neascâ’), mygla (de la ‘grâmadâ’ la 'stivâ din trunchiuri de copac’).
     La baza evolutiei semantice stà a) comparatia (ex. maezuga), b) asocierea realiilor (bryndza, mînearea de bazâ a sâracului, deci sârâcie’) §i c) originea geografica a realiilor (ex. multan, *sabie ca în Moldova').
    în legâturâ cu evolutia semantica se pune §i problema schimbului de termeni pentru aceeaçi notiune. Avem çi aici cazuri de imprumuturi reciproce de termeni exprimînd acelaçi obiect sau fenomen. în ambele cazuri folosirea termenului imprumutat în locul celui autohton se datoreçte tendintei spre expresivitate. De ex. pentru *a mitui, a cumpâra eu bani pe cineva’ în polona literarâ exista termenul lapóivka (=rus. 63nmKa)‘, in SD am întîlnit ca mai expresiv în graiurile de sud aie Poloniei termenul kuban, kubana (ucr. Kyôau), din expresia româneascâ 'eu banV. în schimb rom. mita e tot de origine slavâ (vsl. mwto, poi. myto). Alt exemplu: pentru 'ascunzâtoarea ursului’ noi am împrumutat de la slavi cuvîntul btrlog (poi. barlôg, rus. êepnoia), considérât mai expresiv fatà de gaurâ, vizuinâ (care au sensuri mai largi). în schimb în polonâ fi ucraineanâ s-a considérât mai expresiv sinonimul de origine româneascâ gawra 2.
    în abstractizarea unor sensuri un roi important 1-a jucat fârâ îndoialâ afectivitatea, conditie care explicâ în bunâ mâsurâ expresivitatea. De pildâ, fujara (din rom. fluier), are un sens depreciativ mult mai pregnant, adicâ 'prâpâdit, neghiob, nâtârâu’, in comparatie eu ivlôczçga sau hultaj ('vagabond, om de nimic’), toemai datoritâ afectivitâtii subiectului vorbitor3.
     1	Se poate admite aceastâ schimbare încà de pe terenul limbii romane ; în v. rom. exista sunetul dz (ex. dzer, dzile), iar Brîndzâ (nume propriu) 1-am întîlnit pînâ în vremea din urmâ.
      2	Câ sînt sinonime ne-o dovedefte un citât din SD (II, 353), s.v. barlôg: « Przed zi ma. niedzwiedz urzadza sobie wygodne zimowe legowisko, talc zwany barlôg czyli gaurç».
      3	In legâturâ eu expresiv fi afectiv în limbâ, un studiu românesc recent, eu bogat e referiri la literatura de specialitate çi interesante observa(ii, este cel al Elenei Slave, în Problème de lingvisticá generala, II, liucuresti, 1960, p. 65—78. Credem câ cele spuse acolo se pot ilustra destul de bine çi în domeniul împrumuturilor lexicale reciproce. Fârâ a intra în amânunte, întrucît problema necesitâ studii comparative mai profunde care nu fac obiectul prezentului articol — ne limitâm a observa câ put inel c- exemple pe care le-am semnalat din domeniul rela-tiilor lingvistice româno-polone ilustreazâ încà odatâ cît se poate de bine adevârul exprimât la timpul sâu de Jespersen, dupâ care în zona de intrepàtrundere a izogloselor asistâm la évoluai semantice dintre cele mai neaçteptate.