V.	SLAVISTICA PESTE HOTARE
SLAVA §1 BALTICA Problema vechilor raporturi dintre eie in lumina noilor cercetari
A.	VRACIU
      § 1. Este cunoscutà controversa purtatà in secolul nostru in jurul caracterului vechilor raporturi lingvistice balto-slave. 0 etapà importantà in evoluta concep^iilor formulate in ultima vreme in acest domeniu a fost marcata de lucràrile celui de-al IV-lea Congres interna^ional al slavi§tilor 1. Pentru rezolvarea diverselor aspecte ale problemei este, evident, necesarà analiza minutioasà a tuturor punctelor de vedere emise pinà in prezent. In parte, aceastà chestiune este pusà intr-o lucrare apàrutà in 1959. Avem in vedere studiul publicat de N. D. Bogoliubova §i T. A. Jakubaitis in Volumul omagial Endzelin2. Autorii men^ioneazà insà cà lucrarea nu este exhaustivà, deoarece n-au putut consulta toate cercetàrile publicate pinà la data redac-tàrii articolului3. De asemenea, n-au putut fi luate in considerale nici lucràrile Congresului de la Moscova, càci lucrarea fusese datà la tipar inainte de 1958 4.
      De§i problema comunità^ii lingvistice balto-slave este indisolubil legata de apari^ia fi dezvoltarea metodei comparative-istorice, totufi N. D. Bogoliubova §i T. A. Jakubaitis aratà cà, cu mult inainte de secolul al XlX-lea, invà^a^ii observaserà apropierea frapantà dintre cele douà grupuri lingvistice. Ei considerau insà cà aceste asemànàri ar rezulta din faptul cà limbile baltice provin din cele slave. Aceastà concep^ie eronatà este dominantà in secolele XVII — XVIII §i la inceputul secolului al XlX-lea.
     In urma cercetàrii lucràrilor mai importante, cei doi autori ai articolului conchid cà problema raporturilor lingvistice balto-slave ramine incà deschisà. Aceastà stare a lucrurilor s-ar explica, dupà pàrerea lor, prin douà cauze:
      1.	Numàrul faptelor lingvistice invocate de adepti sau adversarii unitàri balto-slave este neinsemnat.
      2.	N-au fost explicate no^iunile lingvistice: limbà, dialect, grai, limbà comunà, folosite pentru denumirea unor rela^ii din epoca« preistoricà».
     In vederea rezolvàrii problemei de ansamblu sint necesare, dupà N. D. Bogoliubova §i T. A. Jakubaitis, lucràri care sà aducà in discute fapte lingvistice noi sau sà le interpreteze multilateral pe cele cunoscute in prezent. Trebuie apoi folosite datele furnizate de §tiin$ele auxiliare: istorie, arheologie si etnografie.
     1 in legàturà cu aceasta, vezi VI. Gheorghiev, Paóomama na nodcenifunma «ílpou3xod na cjtasHHCKutne e3UifU u HdpOÒU», in «El>JirapCKH e3HK», Vili (1958), p. 551— 554; A. Vraciu, Problema vechilor rela(ii lingvistice balto-slave in discutía celui de-al IV-lea Congres internacional al slaviftilor, in SC5?t.-Filologie, IX (1958), fase. 1 — 2, p. 151 — 164; V. M. Illici-Svitìci. Eajtmo-CAaexHCKax npo6jieM.amw<a na IVMeotcdynapoànoM Cbe3de cjtaeucmoe, in « Bonpocbl H3bIK03HaHHH », 1959, nr. 1, p. 139 — 141; P. T r o s t, Otàzka baltoslovanské jednoty na moskevském sjezdu, in « Sla via», XXVIII (1959), p. 446—447. Vezi fi articolili lui Dalibor Brozovic, 0 vaznosti baltickih jesika za slavistiku, osobito za naSu dijalektolo^iju, in « Jezik. Casopis za kulturu hrvatskoga knjiievnog jezika», Zagreb, 1959 — 1960, nr. 3 — 4, p. 111 — 125 (referat Jinut la cel de-al doilea Congres al slaviftilor iugoslavi, care a avut loc la Zagreb de la 23 la 27 iunie 1959).
      *	Hcmopux pa3paóomKU eonpoca o 6ajimo-cjia.6HHCK.ux- h3UK08UX omHOtueituHX, in « Rakstu kràjums veltijums akademikim profesoram Dr. Jànim Endzelmaru vina 85 dzives un 65 darba gadu ateerei», Riga, 1959, p. 331—375.
      8 Din examinarea trimiterilor se poate vedea cà autorii merg cu informatia pinà in anul 1956.
      4 In privinja lucràrilor apàrute pinà la inceputul secolului al XX-lea, vezi articolili lui V. N. T o p o r o v, publicat in «yqeHbie 3anncKn HHCTHTyTa CnaBHHOBeAeHHH AH CCCP», t. XVII (1959), p. 248 — 274. In articolul Hoeeùiuue Paóotnbi e oÓJtacmu usynenun óaAmo-cjiaenHCKUx H3UKoeux onwoiueHuü (Eu6jtuoepa<f>UHecKuü 0Ó30p), in «Bonpocti cjiaBHHCKOro H3biK03HaHHH», 1958, fase. 3, p. 134—161, acela§i autor examineazà studiile apàrute in etapa 1945 — 1955.