CONTRIBUTII LA ALCÀTUIREA UNUI DICTIONAR RUS-ROMÂN DE TERMENI LING VISTICI
VICTOR VASCENCO
     Ra^iunea pentru care este necesarà elaborarea unui dic^ionar lingvistic rus-román are mai multe aspecte. în cele ce urmeazà nu ne vom opri insà decit asupra citorva din eie (exami-nind pe parcurs principalele deosebiri dintre cele douá sisteme terrninologice, rus çi román), pentru a insista mai mult asupra unor problème privind principiile, caracterul çi structura dic{i-onarului, lista de cuvinte, metoda de lucru çi organizarea muncii de elaborare a DRRTL.
     1.	în ultímele douá decenii s-au tradus din limba rusa o serie de lucrári çi articole de lingvisticá ; in literatura de specialitate au apàrut recenzii, iar in diferite lucrári s-au fàcut referiri la surse sovietice, uneori prin cítarea unor pasaje intregi ; au apàrut buletine informative, cu caracter bibliografìe, in paginile cârora au fost tratate, printre áltele, çi problème de rusisticâ, au fost elaborate manuale çi cursuri destinate insuçirii limbii ruse în învà^àmîntul mediu çi superior; s-au redactat programe analitice atît pentru obiectul limba rusà, predat — alàturi de celelalte limbi de circulare interna^ionalà — în çcoala generalà, licee çi în institu^iile de învâ^âmînt superior, cît çi pentru o serie de cursuri din ciclul lingvistic rus (limba rusà contem-poranà, gramatica istoricà a limbii ruse ç.a.), predate la sechile de limbà çi literaturà rusà din università^ çi institute pedagogice; au fost întoemite lec^ii de limba rusa pentru radio ; editurile noastre au publicat ghiduri de conversale, culegeri de exerci^ii, îndreptare de gramaticà çi alte lucrári auxiliare menite sà contribuie la însuçirea acestei limbi.
      în tóate aceste lucrári çi materiale autorii respectivi au folosit, inevitabil, çi continuà sà foloseascà o seamà de nojiuni lingvistice din domeniul rusisticii, fiind puçi în situaría de a reda în limba românà valoarea semanticà a termenilor corespunzàtori.
      Se çtie cà într-un text de literaturà çtiin^ificà, atît original, cît çi tradus, termenii de specialitate joaeà un roi deosebit de important sub raportul cantità^ii de informale pe care o exprimà 1. De aici çi atendía pe care sîntem obligafi s-o acordàm traducerii exacte a unor asemenea cuvinte. Un termen lingvistic redat stìngaci sau greçit ìntr-o altà limbà va stìnjeni ìn^elegerea textului respectiv ìntr-o màsurà incomparabil mai mare decît traducerea nereuçità, in acelaçi text, a unui cuvìnt din limba comunà, lipsit de valoare terminologicà.
     Dar problema se pune nu numai in legàturà cu fidelitatea traducerii termenilor. Ea imbraca çi un alt aspect, de nedorit: diversitatea traducerilor. Neavìnd la dispo-zi^ie un dic{ionar bilingv al terminologiei lingvistice, în cazul de fajà rus-român, çi neputindu-se baza, în ceea ce priveçte çtiin^a limbii, pe o tradire mai veche a traducerilor din rusà în românà, cel ce încearcà sà redea un termen lingvistic rusesc, mai pu{in obiçnuit sau neîntilnit în mod curent în lingvistica româneascà, va propune, fireçte, soluti proprii, de cele mai multe ori sim^itor diferite de traducerile fàcute de alte persoane. Aça se explicà de ce, bunàoarà, rus. ModaAbHocmb a fost redat prin moditale. modalitate çi chiar modicitate; rus. npeduKamuenocnib prin predicale, alàturi de predicativitate (ambele întîlnite çi în lucrári originale, de exemplu, în Gramatica limbii romàne, ed. a. 2-a, vol. II, Ed. Academiei, Bucureçti, 1963); rus. npeÒMemnocnib prin
    1 P. I v i é, K npoÔACMe AumnucmuHecKoü mepmukoaoîuu u ycAoeubix oôo3nauenuù e caüsmhckux h3Ukox, în «Bonpocbi H3biK03H3HiiH »» nr. 1, 1963, p. 24.