BIBLIOC. RAFIE
 345
     Referatul lui Sava Hefman despre inceputurile limbii bulgare literare fi rapor-turile ei cu limbile vorbite pe teritoriile vecine din Balcani, pinà la sfirfitul sec. al XIX-lea, (Pofàtky spisovné bulharStiny a jeji pomèr k sousednim jazykùm na fíalkáné do konce XIX stoleti, p. 143—144) se ocupà indeosebi de diferitele influente exercitate de limbile vorbite in ^àrile vecine Bulgariei asupra limbii literare bulgare in perioada de formare a ei fi in perioada imediat urmàtoare. Influenza limbilor romàna fi sirbocroatà, mai tirziu fi a limbii ruse, s-a intensifìcat mai ales asupra lexicului, incepind cu deceniul al 6-lea al sec. al XIX-lea.
      Antoni n D o s t à 1, in studiul sàu Slaroslovensky jazyk, jeho strukturni charakteristika a lokální typy (Limba slavà veche, caracteristicile structurii ei fi tipurile locale, p. 11 — 29), analizeazà unele aspecte ale sistemului limbii slave vechi din sec. IX—XI. Fàcind apoi unele referiri la tipurile locale ale slavonei, automi subliniazà ideea cà slava veche fi slavona bisericeascà nu constituie douà limbi diferite, ci una singurà, cu anumite schimbàri sau abateri.
      Problemelor generale de fonologie istoricà le-au fost consacrate patru referate : E. P a u-
1	i n y, Periodizácia dejín fonologického a morfologického systemu v zàpadnej slovanéinè (Periodi-zarea istoriei sistemului fonologie fi a celui morfologie al limbilor slave de apus, p. 87—94); V. Latta despre Periodizácia vtjvinu fonologickych systemov vo v ychodoslovansk ych jazykoch (Periodizarea dezvoltàrii sistemelor fonologice in limbile slave ràsàritene, p. 95 — 99); A. L a m-p r e c h t, Vztah mezi fonologickym a morfologickym systemem v slovanskych jazycich (Raportul dintre sistemul fonologie fi cel morfologie in limbile slave, p. 71 — 75); M. K o m á r e k, K monogenezi a polygenezi fonologickych jevu v slovanskych jazycich (In legàturà cu monogeneza fi poligeneza fenomenelor fonologice in limbile slave, p. 47—51).
     ín domeniul morfologici fi al morfonologiei se observà douà preocupàri : una privefte sistemul morfologie, apari{ia fi dezvoltarea forinelor flexionare, cealaltà — raportul fonologiei cu morfologia. Astfel, referatul prezentat de F. Y. M a r e §, Vznik a rany vyvoj slovanské deklinace (Apari^ia fi dezvoltarea declinàrii slave in epoca veche, p. 51 — 63) se ocupà indeosebi de sistemul categoriilor gramaticale ale numelui (substantiv, adjectiv, pronume, numerai). Oprindu-se mai mult asupra categoriei cazului aratà cà in sistemul paradigmelor au fost la inceput citeva forme obligatorii, diferenjiate, áltele facultative. Referatul este inso^it de o schemà cuprinzàtoare a formelor declinàrii nominale slave.
      Despre cel de-al doilea aspect al problemei, fi anume, despre raportul dintre fonologie fi morfologie s-a ocupat in referatul citat mai sus A. Lamprecht, care aratà cà diferitele schimbàri produse in sistemul fonologie au determinai schimbàri in sistemul morfologie al limbilor respective, influen^ind dezvoltarea acestuia. Afa, de pildà, metafonia fi monoftongarea ie > i a avut drept rezultat apari^ia in cehà a unor noi tipuri de declinare.
     De raporturile dintre limbile slave fi celelalte limbi indo-europene se ocupà P a v e 1 Trost in referatul Némecké vlivy na slovanské jazyky (Influen^ele germane asupra limbilor slave, p. 29—30), in care aratà cà, in principiu, influenza unei limbi stràine asupra alteia este explicabilà in situala in care bilingvismul poate fi considerai ca un mijlocitoral acestei influente. Este indoielnicà insà presupunerea unei influente de substrat, timp de secóle, fàrà un contact real al limbilor respective. Unele dintre limbile slave au fost in contact cu limba germanà timp de secóle. Influenza limbii germane in aceste limbi este incontestabilà. Adesea se pune insà intre-barea dacà aceastà influentà depàfefte domeniul lexicului fi in ce màsurà a pàtruns in domeniul fonologiei fi morfologici. Este cunoscut faptul cà pe teritoriul Cehoslovaciei bilingvismul a durat timp de secóle. De aceea se presupune cà influenza limbii germane asupra limbii cehe depàfefte sfera lexicului. Astfel, prin influentà limbii germane sint explícate unele fenomene ale foneticii limbii cehe, ca : accentui pe prima silabà, diftongarea, disparitia corelatiei moi con-sonantice. P. Trost aratà insà cà faptele de limbà nu pledeazà in favoarea motivàrii influentei limbii germane pe pian fonologie. Autorul afirmà, pe bunà dreptate, cà folosirea intr-o màsurà din ce in ce mai micà a genitivului de negare fi a instrumentalului predicativ nu poate fi expli-catà pe baza influentei limbii germane.
      Problemelor lexicologiei fi formàrii cuvintelor le-au fost consacrate mai multe comunicàri. Referatul lui J. H o r e c k f K àtatistickej struktùre slovolvorného modelli (Structura statisticà a modelului de formare a cuvintelor, p. 125 —134) se inscrie pe linia lucràrilor de analizà, pe bazà structuralistà, a unor modele fi tipuri de formare a cuvintelor.
     V. M a c h e k, in referatul Vyvoj praslovanské slovni zàsoby (Dezvoltarea fondului de cuvinte al slavei comune, p. 99—104), pe baza unor reconstructii de cuvinte slave comune reia in discutie problema comunitàtii balto-slave, aràtind cà izolexemele ceho-lituaniene converg spre apropierea grupului limbilor slave de apus de cele bal tice.
     Un ínteres deosebit il prezintà referatul colectiv semnat de J. Marvan, E. Michàlek fi I. Nfraec, Základni procesy v lexikólnim vyvoji ieského jazyka (Procesele de bazà in evoluta lexicului limbii cehe, p. 105—114), in care sint semnalate schimbàrile ce au avut loc in procesul evolutiei lexicului limbii cehe in strinsà legàturà cu schimbàrile gramaticale survenite.