256 MARIA RÂDULESCU Pergamentul este de asemenea frumos ornât, constituind o realizare artística deosebità. Pe laturile din dreapta çi din stinga, sus, are cite un chenar în cernealà ràdâcinie. în mijloc, este stema Jàrii (în verde, bronz, ràdàciniu çi negru), în jurul càreia sînt inijialele doranitorului. în partea stîngà, în dreptul primului rînd de text se vede o foarte frumoasà miniatura care reprezintâ pe Sf. Nicolae. In dreapta, exact opus miniaturii, este un ornament floral (4 X 10). In partea de jos a pergamentului, în dreapta çi stînga, sînt doua chenare în negru çi ràdàciniu. în spajiul dintre ele apare un oval din frunze (în verde, chinovar, ràdàciniu çi negru). Scrierea este semi-cursivà. Hrisovul reprezintâ un act prin care domnitorul Scarlat Ghica acordà ca slobozie mànàs-tirii Lipniecul de peste Dunàre moçia Bàneasa (« Sfintei Sfi dumnezeieçti mànàstirii Lipnieculu de peste Dunàre, unde iaste hramul sfîntului marelui arhiereu çi de minuni fàcàtoriu Nicolae de la Myeralichia çi < spajiu gol> çi tuturor pàrinjilor càlugàri càji vor fi locuitori la acestu sfîntu làcaju. Ca sà fie sfintei mànàstiri slobozie ce sà chiamà Bàneasa ôt sud Vlajca. Ca s& stràngà oameni streini, sàrbi, arbànaçi, moldoveani, ungureani, fâr de bir çi fàr de gàlCavà fi sà-i açaze pre aceastâ moçie a sfintei mànàstiri ce serie mai sus, iar de câtrà domnia mea aceçti oameni sà fie în pace cu cásele lor de birul ruptôrilor ce sà pune pre toatà jara etc...»). Pe spatele hrisovului sînt copiatc doua « pisanii»: Pisania caselor domnefti ot Târgovifle $i Pisania din bisearica Doamnei. Hrisovul a fost menjionat pentru prima data de B. 'fonev, în Khumcobhu cmapuuu om Ejiena l, în «roflHuiHHK Ha CotjjHiicKHH yHHBepcHTeT», Uct. (Jjhji. cjiaK,. kh. XIX., Sofia, 1923, p. 4-6. Ms. rom. 4 C r o n o g r af, 1782. Scris în limba românà eu litere chirilice. Este un volum mare, eu 497 de foi, în folio (30,5 X 20 cm). Foile sînt grupate în coli de cîte 6 foi, fàrâ signaturà. Lipsesc începutul çi sfîrçitul. Paginile nu au fost numerotate; acum au o numerotare fàcutà de noi, eu creionul. La tabla de materii, apare o numerotare a foilor, eu litere chirilice (copiatâ, probabil, întoemai din originalul folosit). Este légat în scoarje de lemn îmbràcate în piele. Actúala legâturâ a fost fàcutà probabil mai tîrziu. Cu acest prilej, paginile au fost inversate: dupà patru pagini de text vine tabla de materii, incompletà (începe cu cap. 38) çi inversatà (ultima foaie a ei apare ca prima). Are 25—32 rînduri de paginà, scrise cu cernealà ràdâcinie, pe hîrtie nu prea groasà. 'J’mîiid seama de particularitàjile grafice, la copierea manuscrisului au colaborat cel pujin cinci persoane. Scrierea este cursivà. Manuscrisul nu are ornamente. în schimb, are numeroase însemnàri. Din diverse note, însemnàri, semnàturi, reiese câ a aparjinut familiei Andone Petre (Petrache). Pe o bucatà de hîrtie aflatâ în manuscris e scris în limba bulgarâ: «Ha.wepena b K-bmaTa Ha IleTpe Alimone bo Kioctchaho h aoiiecena ot rocnoAHH CTe(j). MaHKOB. yji. ’-îepKOBHa, 68. JXap. 9 VII. 1921» (Gâsità în casa lui Petre Andone, în Constanja, fi adusâ de domnul Çtef. Ceankov, str. Cerkovna, 68. Dar. 9.VII.1921). Manuscrisul a fost scris — sau cel pujin s-a început scrierea lui — în 1782, aça cum aratà o însemnare de la p. 28v. Cuprinde un cronograf de la facerea lumii pînà la împàràjia sultanului Murad, feciorul sultanului Alimed. Urmeazà apoi o altâ unitate constituità din capitolele referitoare la diverse problème teologice (p. 430v/14—476/5). Unitatea urmàtoare se referà din nou la problème de istorie: începe cu râzboiul Troiei çi continuà cu istoria lucrurilor din Italia, trecerea fàcînd-o un capitol referitor la Eneas (p. 476/6—481/19). Ultima unitate cuprinde capitole care trateazà diverse problème de naturà teologicà sau apocrifà çi cîteva « învàtàturi ». Acest tip de cronograf este cunoscut în literatura noastrà sub numele de cronograf de tip Danovici (vezi I. Çtefànescu, Cronografele româneçti: tipul Danovici, partea I, în Opere istorice, Bucureçti, 1942, p. 113 — 187). Exemplarul de la Sofia, pe baza comparajiilor titlurilor 2, poate fi considérât un cronograf tip Danovici, familia D sau E. Familia D este reprezentatà prin ms. 86 de la Biblioteca Academiei R.S.R., copie fidelà a prototipului — ms. 3517 —, iar familia E, prin ms. 4793, o ultimà copie a arhetipului, fàcutà printr-un intermediar ràu scris 3. 1 Oraç în Bulgaria, în regiunea Tîrnovo, unde au fost gâsite mai multe texte vechi, printre care fi hrisovul acesta. * Din motive obiective, pînâ acum, altâ comparale nu am putut face. * I. Çtefànescu, op. cit., p. 155 — 169.