MANUSCRISE ROMÂNEÇTI LA SOFIA
255
     Textul povestirilor confine citate în limba slavonâ, !nso(ite de traducerea lor în limba româna, anun(atá de cuvîntul rumànefle scris eu eernealâ roçie. De la pagina 229 pînà la sfîrçit, cítatele slavoneçti sînt çterse eu eernealâ neagrâ, râmînînd mimai traducerea lor româneascâ.
     Majoritatea povestirilor cuprinse în ace9t manuscris îçi gâsesc corespondent in Patericul din ms. 1429, Biblioteca Academiei, scris la 1676 de Radul Logofàtul çi considérât ca cel mai vechi Paierie in limba românâ aflat pinà azi1. Ca vechime, manuscrisul de la Sofia ar veni al doilea. E posibil ca acest tip sá fi fost cel mai vechi. Este interesant de menjionat câ çi Patericul din 1676 are numeroase glose.
     Cíteva din povestirile (8) Patericului cuprins in Ms. rom. 1 de la Sofia îçi au corespondent într-un Paierie de redacte sîrbà din secolul al XV-lea men^ionat de B. 'fonev, în Onuc Ha phKonucume u ctnaponeuaniHurne khuíu Ha Hapodnama EudAuomeKa e Cotfiun, vol. I, Sofia, 1910, p. 239-241.
     Ma. rom. 2
     S b o r n i c mic (1732/1733), în románente, cu litere chirilice.
     Este un manuscris de format mic, eu dimensiunile 15 X 10. Pâstreazâ sforile unei legàturi azi inexistente. Hîrtia groasâ.
      Are 177 foi paginate ulterior, cu cifre arabe. Lipsesc începutul fi sfîrçitul. Pe pagina sînt 15—16 rinduri scrise eu eernealâ neagrâ de o mînà nu prea formata; titlurile, eu eernealâ roçie. Textul este încadrat într-un dreptunghi de 13 X 7, tras eu eernealâ verde çi bronz. N-are ornamente.
     Scrierea este cursivà, cu elemente de scriere semicontinuà.
     A fost copiât probabil în 1732 sau la începutul anului 1733, |inînd seamâ câ primul an menjionat la Pascalie este 1733.
     Cuprinde rugâciuni (pentru toate zilele sâptâminii) çi pasaje din Gromovnic (p. 10—30) çi Trepetnic (p. 30—35). p. 1	Rugâciune.
p. 3/7 Rugâciune de sfânta luni. p. 3v/7 Rugâciune de sfînta mar(i.
p. 10 Gromovnicü a lui Eraclie împâratü carele au fostu numeritoriu de stele. Are aceçte semnu çi aça se începia toate zodiile din luna lui martü. p. 27/10 Tvorenie Odria proroc orfodestvu Hristovu. p. 30/4 Trepetnicü de semne ômenefti. p. 35/7 Rugâciune de sfânta miercuri. p. 37v/9 Rugâciune de sfânta joi. p. 39v/9 Rugâciune de sfânta vineri. p. 43v/15 Rugâciune de sfânta sâmbâtâ.
p. 47 Rugâciune den toate zilele câtrâ nàscâtoarea de dumnezeu. p. 48v/8 Rugâciune mai nainte de ispovedanie. p. 50v/9 Sfîrçitü çi lui dumnezeu laudâ.
p. 51/13 Aëasta este o molitvâ care se aflâ mai marea decâtü toate molitvele çi iaste în scurtü.
p. 51v/8 ACasta iaste via|a fi nevoinfa a sfântului Macarie (paginile 80v çi 81 sînt nescrise). p. 87v/4 (Canonul îngerilor) (la sfîrçitul acestei rugâciuni — p. 88v e scris Sfârçitulü cano-nului alü îngerului). p. 89 O rugâciune al cârei inceput lipseçte. p. 90/8 Rugâciune în zàôa duminicii. p. 91 Pashaliia.
          Cu ajutorul lui dumnezeu care cuprinde întru sine dni 22, 1733, 7241, indict 11, crugul soarelui 17, crug. lunii 2, temelia lunii 25.
          (Ultimul an pentru care sînt scrise sârbâtorile mari este anul 1754, 7262, indict 2, crugul soarelui 10, crugul lunii 4, temelia 17). p. 104 Rugâciunile a s(fin)t(ei) çi dumnezeeçtii liturghii 2.
     Ms. rom. 3
     Hrisov dat de Scarlat Ghica la 1765.
     Este scris în limba românâ, cu litere chirilice de « popa Florea, dascâlul slovenescu, de la çcoala domniei meale cea sloveneascâ ôt stii Gheorghie cel Vechi», pe un pergament de 48 X 62,5 cm. Scrisul cu tuç negru, cu initiale în verde çi roçu, este foarte frumos.
      1 Cel mai vechi Paierie cunoscut de M. Gaster (Crestomafie românâ, Leipzig-Bucureçti, 1891, vol. I, p. LU) este din 1692.
      *	în eernealâ roçie e mentionat momentul cînd se rosteçte flecare rugâciune.