368
CRITIC
ceea ce, impreunà cu rima imbràlijatà dà o nuanfà de naturale(e atit cuvintelor poetului, cit fi cuvintelor Fiorii albastre. In traducere, alternarea terminatici femmine cu cea masculina dà o sonoritate declamatorie 1 :
  §i te-ai dus, dulce minune,	Tbi yuiJia. H chobq BeTep,
  §-a murit iubirea noastrà, —	ToJlbKC) BeTep A a TOCKa. . .
  Floare-albastrà ! floare-albastrà !...	H TaK rpyCTHO MHe Ha CBeTe
                  Totu^i este trist in lume !	)KHTfa 6e3 CHHero qBeTKa !
      Cazarile de tratare a proeedeelor artistiee in traducere pot fi impartite in patru grupe: 1) cazurile in care procedeele artistiee din originai sint respectate integrai; 2) cazurile de respectare par^ialà a proeedeelor artistiee; 3) cazurile de nerespectare a proeedeelor din originai; 4) cazurile de introducere de càtre traducàtori a unor procedee inexistente in originai.
      Prima grupa o vom exemplifica prin citeva cazuri de redare a proeedeelor artistiee din originai:
      Cintecul làutarului concine o inversiune redatà in limba rusà cu multa màiestrie:
                 Ca povestea cea sàrmanà	H HAy» a hux paayeepHCby
                 Care nimeui n-o-a-nfeles	Fio ne4ajibHbiM CHaM snox;
                   Trec prin vremea tristà, vana,	Mpe3 Bena HAy, KaK epeci»,
  Cum prin secoli un eres.	Kan hcbhhthoh CKa3KH B3AOX.
       Din tre repetíanle reufit redate vom cita o repeti^ie antonimica 2 :
                           Ce e cugetarca sacrà? combinare màiestrità Unor lucruri n-existente ; carte tristà §i-ncìlcità Ce mai mult o incifreazá ccl ce vrea a descifra.
                        Hto Tanoe MbicjiH nauiH? XHTpoyMnoe cruieTeHHe H3 Bemett, hto neT uà CBeTe, Kimra ropH h cMHTenbH.
                         Kto ee pacnymamb xoqeT, JiHiub sanyntaem coBceM.
      §i una sinonimicà :
                          Fu pràpaslie? gemine? Fu noian ìntins de apà?
                        Mto >«e óbi/io? IJponacmb? Ee3Òna? Hjib nyMHHa MpaMHbix boa?
      In poezia Egipetul gàsim urmàtoarea comparale :
                           .. - Colo se ridic trufare
                           §i eterne ca fi meanea piramidele tiriate
                           Racle ce ìncap in cle^epopeea unui scald. '
      Traducàtorul a amplificai cu douà componente comparala, introducind un epitet nou. MOAUcuuebie « tàcute» :
                                ...Ab HeMoii asjih 3acrbijiH riHpaMHAbi cfrapaonoB, capKO<J)arH ApeBHeñ 6biJiH,
  BcmmaBbie, kük sennoemb, MOAva/tueue, kok CMepnib.
      Prezintà un Ínteres deosebit procedeul transferului de epitete de la un obiect la altul din aceeafi strofa. De exemplu, in basmul popular Mirón §i frumoasa farà corp, ursitoarele
   Fiori albastre au in plete. . .
iar in traducere sint albaftri ochii lor :
  CbCT pa3JIIinCH HPKHH, flpKHÌÌ
  ri 3 He6ecHO-cHHHX ma3.. .
      De asemenea, in traducere, Luceafàrul are frunte de marmurà fi nu marmoreele òrafe :
  HaA 6eA0MpaM0pHbiM hcaom,
   Aj1Ma3a.MII CBCpKaH,
  ribi^aeT b cyMpane hohhom Kopona 30Ji0Tan.
       Procedeul este folosit cu multi prudenza de traducàtori fi contribuie la pàstrarea imaginilor de bazà ale originalului.
      Exista cazuri cind un procedeu artistic este ìnlocuit printr-altul, farà ca traducerea sà aibà de suferit. lata un caz de inlocuire a unei reperii realízate prin succesiune de cu vinte din aceeafi familie printr-o repetijie sinonimicà :
   Eu sà fiu a ta siàpinà, tu stàpin viejii mele.
                                 ByAeuib Tbi mohm e/taduKoù, a — TBoeio ¡ocnoxcoto
 1 M. Novicov, Eminescu in rusefte, « Revista de istorie ?i teorie literarà», an. 13, 1964, nr. 2, p. 402.
        *	Folosim clasificare« repetitiei dupa Paula Diaconescu, liepetifia, procedeu artistic in poezia lui M. Eminescu, « LimbS si literaturà», vol. Ili, 1957.