118
EMIL VRABIE
    Prin urmare, predecesorii rufilor de la Climàuti nu erau, ca origine, din aceleafi parti ale Rusiei fi nu s-au stabilit aiei eà totii la aceeafi datà. De-a lungul timpului s-a petreeut insà o nivelare a graiurilor initiale, a§a ineit astàzi nu se mai poate vorbi aiei decit despre un singur grai.
    § 4. Tràind mai bine de un secol fi jumàtate in vecinàtatea imediatà a unor localitàti cu populatie romàneascà fi ucraineanà, lipovenii de la Climàuti au suferit o anumità infiuentà, in ceea ce privefte limba, din partea ucrainenilor (mai cu seamà pinà in anul 1918 x) fi din partea romànilor (mai cu seamà dupà 1918 2). In afarà de aceasta, lipovenii din Bucovina, inclusiv eei de la Climàuti, au suferit, de altfel, ca §i romànii fi ucrainenii de aiei, o anumità infiuentà germanà, in vocabular.
    in ansamblu insà, graiul pe care il vorbesc actualmente lipovenii de la Climàuti este, in toate compartimentele sale, un grai de tip velicorus.
    § 5. Notatia foneticà de mai jos are la bazà principiile fi inventarul de somne recomandat pentru stringerea datelor in vederea intocmirii atlasului dialectal al limbii ruse, in curs de elaborare 3. Din considérente de ordin practic, am procedat insà la transliterarea in sistemul bazat pe alfabetul latin, eurent in studiile de slavisticà.
     § 6. Am lucrat cu 4 informatori principali, toti in virstà, nàscuti la Climàuti, din pàrinti de la Climàuti: Alexandru Alexandróv (n. 1906), Clim Poli-càrpuv (n. 1872), Ivan Ipatóv (n. 1872) fi Nichei Izotóv (n. ?; circa 80 de ani). Dintre accftia, bilingv este numai primul. Ocupatia de bazà a informatorilor
—	agricultura. Instructia, — elementará (primii doi), analfabeti (ceilalti doi).
     § 7. Anchetele s-au desfàfurat mai cu seamà in rusefte: intrebàri indirecte, gesturi, « cuvinte fi lucruri» (respectiv « lucruri fi cuvinte»). Rezultate bune au dat (cu informatomi A.A.) fi desenele pregàtite in acest scop.
     in afarà de aceasta, am cercetat fi citeva zeci de caiete ale elevilor de la fcoala elementará din localitate, extràgind grefelile comise de aceftia sub infiuentà graiului locai 4.
SISTEMUL FONETIC
VOCALISMUL
A.	Vocaleìe accentuate
     § 8. in etapa initialà, a notatiei fonetice « strimte», am notat sub accent un numàr destul de mare de vocale, in urma unei analize bazate pe numeroase
(cu subtitl i Verordungen gegen die Ketzer unler den Kaisern Nikolaus und Alexander II). De la p. 34, de pildà, rezultà cà emigrarea raskolnicilor din Rusia in Austria fi Turcia se intense la raijlocul secolului al XIX-lea. Unii dintre imigranfii « in Austria» (citefte: in Bucovina) se vor fi stabilit, desigur, fi la Climàuti.
    1	Vezi Vasi! Dolmanitki, Tipo EyKOtxmy ma Mcurnmn EyxoeiiHCbxux yKpaiHtfie, Kiev, 1910, p. 9, unde citim: « Ei (lipovenii — E.V.)..., tràind atit de rault timp in mijlocul ucrainenilor. au imprumutat multe demente de la aceftia fi pronunfà deja ucrainefte». Ultimi parte a aceìtei aprecieri a lui V. Dolmanitki este insà exageratà.
     2	Am scris despre aceasta iu articolul Injluenla limbii romàne auspra graiurilor rusefti («lipovenefti») din R.P.R., in SCL, 4/1960, p. 927 f.u.
     3	Vezi npHpaMMd coSupaHUH caeàeuuù òah cocmaa.teHu.t òuaAeKmojioiunecKOio am.iaca pyccKOio fUbiKa, Moscova, 1946, precum fi MemoòuueCKue yKOìOMUn K «IIpoepaMMe co6upanun cedeenuü òjih cocmaejienuii dua.ìeKtno.meuHecKOio am.iaca pyccKoio H3bixa», Moscova, 1957.
     4	Procedeul acesta de documentare este folosit fi in cercetarea graiurilor convergente Cf., de ex., S. I. Kotkov, lOxcHose.wxopycCKoe Hapenue eXVII cmo.iemuu, Moscova, 1963, p. 57 f.u.