INFLUENTA RUSÀ MODERNA ASUPRA LIMBII ROMÀNE
317
traducerile din limba rusa, care 1-au pus ìn circuiate çi 1-au râspîndit, mai aies ìn ultimii ani. Iatâ cîteva exemple mai ìntìi pentru sensul de 'activist*: « Vladimir Ilici Jinea o legatura strìusa cu lucràtorii politici, se interesa de activitatea lor... » x.
     Lucràtor politic traduce, în cazul de fajâ, rus. nojiHTpaóoTHHK (noJiHTHqecKHH paôoTHHK). care a fost redat ìn limba romana cìnd prin « activist politic», cînd prin « lucràtor politic» a.
     Alte atestàri pentru acelaçi sens de 'activist politic’: «... Nemul^umirile muncitorilor çi {âranilor din regiunea Donului, din pricina unor màsuri ilegaie luate de niçte lucrâtori ai organe-lor locale»3;« Partidul a trebuit sà învingà împotrivirea unor lucrâtori cu stare de spirit con-servatoare. . .» 4.
      Prin intermediul traducerilor, lucràtor, eu noul sens, a pâtruns în presâ çi în literatura politico-ideologica scrisà în româneçte. Iatâ numai cîteva exemple: «. . .Partidul se preocupà în continuare de ridicarea nivelului actività^ii organelor de stat centrale çi locale, a lucrâtorilor din aparatul de stat»5;«. . .Au fost mobiliza^i pentru pregâtirea materialelor inulti lucrâtori din aparatul de partid. ..»6.
      In ce priveçte al doilea sens al lui lucràtor, el a apàrut prin traducerea în româneçte a unor sintagme ruseçti, cum ar fi, de pildâ, Hay^fflbiH paôoTHHK.
   De exemplu: « Lucràtorii §tiin\ifici ai Academiei s-au preocupat de asemenea de rezol-varea problemelor çtiinjifice legate de dezvoltarea industriel bunurilor de larg consum» 7.
II.	CALCURI DE STRUCTURA SAU DE FORMA INTERNA
     Mai numeroase sînt acele calcuri lexicale pe care ar trebui sà le numin « de structurâ», « structurale» sau« de forma internâ» 8. Pentru acest tip de calc se mai folosesc çi alte denumiri, care sînt însâ mai pu{in indicate. E vorba de calc-tr aducere (fr. calque-traduction) 9 çi calc de formare a cuv intelor (rus. cJi0B006pa30BaTe;ibHaH KaJibKa)10. Vom préféra termenul calc de structura n, întrucît el pune cel mai bine în lumina specificul acestui tip de calc ce consta, în csen{â, în împrumutarea aça-zisei forme interne a unui cuvînt strâin. Prin no^iunea de formâ internâ (germ. innere Sprachform ; rus. BHyTpeHHHH (J)OpMa) se înjelege, în generai, un anumit mod de organizare a complexului sonor, pentru a corespunde cît mai bine sensului pe care il exprima cuvîntulla.
     Modelele strâine dupà care se creeazà echivalente indigene sînt, în imensa majoritate a cazurilor, cuvinte derivate çi compuse (deci elemente lexicale eu formâ internâ clarâ). Calcurile de structuré se pot clasifica çi eie în totale çi partiale. Cînd se împrumutâ exclusiv forma internâ a unui cuvînt strâin, iar complexul lui sonor este înlocuit eu unul indigen, calcul este total. Dacâ, dimpotrivâ, în procesul calchierii este tradusà numai o parte a cuvîntului strâin (de exemplu, râdâcina sau un afix), iar cealaltâ este împrumutatâ, calcul este partial. Astfel, pentru a ne foiosi deocamdatâ de fapte binecunoscute, partinitate, care redâ rus. napTHHHOCTb este un calc de struc-turâ partial, pe cînd legitate (construit dupâ modelul lui 3aK0H0MepH0CTb) reprezintâ un calc structural total. Tot calcuri de structurâ totale trebuie considerate çi stîngism (dupâ rus. jieBH3Ha) ; împâciuitorism (dupâ rus. npHMHpeHqecTBo) etc.
     Socotim câ termenul de semicalc (folosit de unii lingviçti) trebuie neapârat abandonat, pentru motivul câ, de cele mai multe ori (dacâ nu chiar întotdeauna), nu se calchiazà exact jumâtate din structura cuvîntului13.
1 Lenin. ^Biografie, Bucureçti, Edit, politicâ, 1961, p. 411 (în orginal: c noAumpaôomnuHaMU la p. 425).
       •	Dic\ionarul economic-financiar rus-român, Bucureçti, Edit. çtiin(ificà, 1957, traduce ru8. noAwnpaôomnuK prin lucràtor politic» çi « conduca tor politic» (p. 285, col. 2). A doua traducere nu ni se pare prea fericità.
       •	Lenin. Biografie, p. 499 (în original: Mccmnue paôomHiiKu).
       4	Istoria Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, Bucureçti, Edit, politicâ, 1959, p. 692.
       •	Curs de materialism dialectic fi istorie, vol. II, Bucureçti, Edit, politicâ, 1961, p. 254.
•	G h. Gbeorghiu-Dej, Raport la cel de-al III-lea Congres al P.M.R., Edit, politicâ, Bucureçti, 1960, p. 92.
       T Vezi« Contemporanul», 1953, nr. 368, p. 5, coL 2 (în DLRLC s.v.).
       •	Nu ni se pare convingâtoare pàrerea conform càreia « cele mai multe calcuri sînt cele care prívese îmbog&(irea sensurilor cuvîntului» (I. Rizescu, op. cit. p. 6).
      •	S. Ullmann, Précis de sémantique française, Berna, 1952, p. 205.
      10	Vezi, de pildâ, N. M. § a n s k i, JleKcuuecKue u fpcueoAOiunecKue na/ibKU « pyccKOM A3 bine, în «PyccKH# H3biK B LUKOJie», nr. 3 (1955), p. 28 — 35.
      11	Folosit çi de romanistul sovietic R.A. Budagov. Vezi Introducerea inftiinfa /im6ii"(traducere de Gh. MihSilS) Bucureçti, Edit, çtiin^ificà, 1961, p. 139. în original, la p. Ili, automi vorbeçte despre calcuri structurale sau de structurâ (rus. anpyxmypHbte na.ibKu).	#	.
      ia Mai pe larg, vezi discuoia la acad. Al. G r a u r, Studii de lingvisticd generali (varianti nouà), Bucureçti, Edit. Academiei, p. 160 çi arm., çi la R. A. Budagov, op. cit., p. 81 çi urm.
         N. A. Urto (Formarea terminologiei ftiinfifiee românefti, Bucureçti, Edit, çtiintifica, 1962, p. 118) foloBeçte atît termenul calc partial, cît çic sinonimul» lui: semicalc. Probabil câ ultimul i se pare autorului mai potrivit, din moment ce îçi intituleazà un subcapitol al lucràrii: « Calcuri çi senucalcuri» (p. 117 —119).