300
I. C. CHITIMIA
     Pe piatra de mormint a lui Neagoe, ca fi pe alte pietre de mormint, se poate face distillerie intre cruce cu semnele ei simbolice fi intre inscripta de pe margine. Pe de altá parte, semnele crucii se refera : únele la divinitate, incadrind partea superioarà a ei, áltele la pamint fi pacatele omenefti, fiind afezate la bazá, acolo unde crucea ia contact cu pamintul.
     ín antichitate, crucea a fost un instrument de supliciu fi pedeapsà grea, capitala, pentru fapte urite fi pentru criminali. Numai dupa ce, potrivit legendei, Iisus a fost rástignit pe ea, crucea, instrument de suferin^a, a devenit un semn de invocare fi de distinc^ie al creftinismului. Din acest moment, crucea a pàtruns in diferite forme de cultura religioasà, dupà cum vom vedea.
     Hristos ar fi fost rástignit pe o colinà 111 apropierea Ierusalimului. Acestui loe i-a ràmas numele de Locul Càpà^inii1 in limbile liturgice vechi : in limba arameicà Guliiglta, in sirianà gaguhlia, in ebraicà gulgolét, de unde, prin filierà greacà (yoXyoGa), Golgota a intrat in limbile europene. Transpunerea numelui insà in limba greceascà, afa cum se gàsefte in texte fi pe obiecte sfinte, este fi xpaviov TÓ7ro<; 2 sau numai xpaviov 3, adicà Locul Càpà\inii ; forma aceasta a fost tradusà 111 limba slava veche prin aokmoì M’kcro 4, uneori fiind adaptat chiar cuvintul grecesc xpaviov, ca in Evanghelia lui Matei, XXVII, 33 : «h npnm«Auu iia Avkcro roAroea, dki ictt* rAaroAiAi* KpaHT*R© a*1*cto5 ¿ama	iihth wiUT*k (fi sosind
la locul numit Golgota, ceea ce inseamnà Locul Capá^inii, i-au dat sa bea o^et)6. In latina sensul a fost tradus prin Calvaría : Calvariae locus 6 ( < calva = craniu), formà intratà in textele grecefti fi románefti 7 §i in unele limbi moderne cu in^elesul de« suferin^à» : calvario, calvaire, calvar, kalwaria (polonà) 8 etc. La origine deci e vorba de Dealul Calvarului pe care a fost crucificat Hristos. Coresi li spune dealului acestuia« Locul fàstului» :« fi duserà el la locul Golgothei ce iaste de a se spune Locul f&stului» 9.
     Amànuntele date mai sus nu sint de prisos. Eie ne vor ajuta la dezlegarea criptogramei de pe piatra funerarà a lui Neagoe.
     De ce i se va fi spus oare dealului pe care a fost rástignit Hristos Locul Càpà^inii10? Vom vedea opiniile care s-au emis in legàturà cu aceasta.
     Bra^ele de lemn incrudiate pe care a fost intins Iisus au devenit, religios vorbind, simbolice, ca fi locul de sub eie. In jurul crucii s-au adunat tot mai multe tradi^ii creatine. Unele s-au rezumat in simboluri de ruga, áltele au vorbit de ocrotire miraculoasà.
     Evanghelistul loan, (XIX, 19 fi 20), precizeazà cà Pilat a poruncit sà se serie pe cruce titlul pe care fi-1 luase Iisus, de rege al Iudeilor, in limbile ebraicà, greacà fi latinà, ca sà vadà to^i supufii de ce era 111 stare. §tirea a intrat in textele populare. Ms. 4 700 din Biblioteca Academiei care pretinde a concine sentinja lui Pilat datà in limba ebraicà, sentin^à descoperità « intr-un sicriu » de marmurà, introdus fi el intr-un altul de fier fi adus la Constan-tinopol in 1580, repetà acelafi lucru11 : « au hotàrit sà ducà pe acest Hristos [. . .] la muntele ce se numeste Kalvarion [. . .], sà fie trupul lui pe cruce spre obfteascà privealà tuturor fàcà-torilor de reale fi deasupra crucii sà se puie titlu in trei limbi : elineafte, romaneóte fi ovreeafte. Elineafte : «’Iyjaoú? ó No^copaíoi;, BaaiXeùc; ’IouSaiat;»12, romanefte (latinefte) : « Iesus nazoreus13 rex iudeorum»14 fi evreiafte : «TTtcoHa A'03u'pti auaí^ TtpSAHfj». Cele trei limbi
       1	Unii cercetàtori de confesiune protestantS, mai ales J. Fergusson (Dictionary of the Bible, I (1863), p. 287) §i Conder (Handbook to the Bible, Londra, 1880, p. 351) fìxeazà locul in alta parte. Pentru literatura chestiunii, vezi Fernand Vigouroux, Dictionnaire de la Bible, Paris, 1910, vol. II, col. 84.
       2	Matei, XXVII, 33, in Novum Testamentum graece et latine, ed. Jager-Tischendorf, Paris, 1842, p. 52.
      3	Luca, XXIII, 33, in Novum Testamentum, p. 143.
       4	Luca, XXIII, 33, in Cesmoe eeamenue, (text slav vechi §i rusesc), Petrograd, 1905, p. 360. Marcu, XV, 22, ibidem,
p. 218.
      6	Matei, XXVII, 33 in Cexmoe eeameAtte, p. 132.
      8	Matei, XXVII, 33, in Novum Testamentum, p. 52: «Et venerunt in locum qui dicitur Golgotha, quod est Calvariae locus». Calvaría este la romano-catolici $i o colinà pe care se ridicà o cruce simbolizind Dealul Calvarului, la care se due credincio§ii in pelcrinaj.
      7	ín ms. miscclaneu 4 70C din Biblioteca Academiei un text grecesc cu traducere romàneascà paralelá, con^i-nind sentinj a de condamnare datà de Pilat, se vorbe^te de Muntele Calvarion : « au hotàrit sà ducà pe acest Hristos. .. la muntele ce se numfete Calvarion (textul grec: I\.aX(3ápiOV) — f. 46 v. fi f. 47 r.
       8	in polonà, kaltcaria mai are loarte rar §i sensul de« craniu». Uneori oprirea in procesiuni este desemnatá cu acelafi terinen, simbolizind, se pare, ingenunchierca lui Iisus sub povara crucii. O mànàstire a Beruardinilor din voievodatul Cra-coviei purta numele de Kalwaria. Kalwaria este fi numele unui oraf in Lituania in regiunea Troki (Cf. Samuel B o -g u m i 1 Linde, Slou'nik jfzyka polskiego, Liov, 1856, vol. II, p. 296.)
       9	Tetraevanghelul, Bra§ov, 1561 (Marcu, XV, 22), f. 106 v; de asemenea, f. 63 v etc. Vezi fi Tetraevanghelul tipàrit de Coresi, ed. Florica Dimitrescu, Bucurefti, Edit. Academiei, 1963, p. 98.
       10	E interesant de amintit cà incà din secolul al XVI-lea locul execu^iilor supreme, la Moscova, plasat in apropierea Kreralinului, se numea « Locul Càpà^inii» (avÌìCTO AOKNOt), execujiile fiind socotite probabil ironie, ea un fel de expiare creatina (Cf. N. Brian-Chaninov, Histoire de Russie, Paris, 1929, p. 138).
      11	Biblioteca Academiei, ms. rom. 4 700, f. 47 r.
      11	Pentru ’IouSaicov (’Irpoùc, Na£cjpaìo<; ¡iaaiXeús ’IouSatcov).
       18	ín loc de Nasarenus.
      14	loan, XIX, 19, in Novum Testamentum graece et latine, ed. Jager-Tischendorf, Paris, 1842, p. 186: *l7](JOU£ Ó Na^copaiog Ó Bot(ILXEÙ£ TCOV ’IouSatcov Iesus Nazarenus Rex Judaeorum.