124
EMIL VRABIE
SISTEMUL MORFOLOGIC
    Observatiile de mai jos au, de regulä, in vedere numai fenomenele care deosebesc sistemul morfologie al graiului de cel al limbii ruse literare contem-porane, adica dialectismele morfologie e.
    § 39. Substanti vul. Se constata foväieli in privinta genului grama-tical al unor substantive in consoanä moale traditional feminine. De ex., A.A. nu se poate decide cum sä spunä: adna moV sau ad'in moV «o molie», nasa sol’ sau nas soV «sarea noasträ»1.
    Neutrele cu accentui pe temä manifestä tendinta de a treee la feminin. De ex., la intrebarea indirectä, pusä in rusefte, « Cum se cheamà la cal partea piciorului in care se bäte potocoava?», A.A. räspunde kapyta. ìntrebind skóVk'i? «cite»?, in timp ce arätam subiectului un desen cu o copitä, acesta adaugä: adnà (deci nu adnó !). Printr-o anchetä circumspectä am stabilii cä substantivul este, intr-adevär, feminin, iar nu neutru. E greu de spus daeä, fi in ce mäsurä, aceastä schimbare a genului se datoreazä contactului cu limba romàna, in care copitä, fonetic atit de apropiat, este feminin. De altfei, in cazul substantivului pròsa « mei» (/pròsa/, fatä de rusa comunä /proso/, referirea la limba romänä nu mai este posibilä.
     Retine atentia incadrarea printre masculine a patru substantive de genul feminin in -a imprumutate din romänä: Vif'ikVét, cygär, mób'il, motot'ikrét (v. Closarul). Fenomenul e curios, deoarece in grai existä doar o clasä foarte largä de substantive feminine in -a.
     § 40. Neutrele cu singularul in /-o/ fac pluralul in /-£/, iar nu in ¡-a/ : jäicy« ouä», yn'ozdy« cuiburi», cypVäty« puifori de gäinä» etc. Fatä de pluralul in /-ja/ din limba literarä fi din multe graiuri convergente, la Climäuti se con-statä /-ji/, unde insä /j/ poate sä fi lipseascä (v. § 29): kryVi « aripi», p'é'r'i, dar fi p,é'r',ii « pene», cf. rus. lit. /krirja/, /p'ér'ja/.
     Tot /-¿/, iar nu /-a/, sc observà fi la pluralul sulistantivelor de tipul kazTónyk « ied» (cu sufixul /-onok/ la singular): kazTàty « iezi», sabaCan'àty «cätei», cypl'aty « pudori de gäinä» etc.
     § 41. Ca fi in graiurile convergente, ¡-ov/ ca desinentä a genitivului plural poate apärea fi la feminine: p'at’ kósyu (/p'af kósov/); cf., in rusa comunä, genit. pi. kos, cu desinenza « zero».
     Paralel cu dn'èi la genit. pi. apare freevent fi forma d'on: d'è'v'i^d’’: óre « nouä zile».
     § 42. Ca fi in multe graiuri convergente, neutrele in /-m’o/ se declinä la singular färä -ere-: s<K,vr,è'm,im «cu timpul», pa^jini’u « (Il cunosc numai afa) dupä nume» f.a. 2.
    § 43. A djectivul. Adesea forma de nominativ-acuzativ singular masculin cu accentui pe temä se rostefte farà /-j/ final: s’ivy « sur» (/s'ivoj/), yór’lcy « amar» (/yórkoj/) etc., ceea ce amintefte de acelafi fenomen din graiurile bieloruse 3.
    § 44. La instrumentalul fi prepozitionalul singidar masculin fi neutru intilnim o singurä desinentä: /-im/; astfei: maladäia s_maladym « mireasa (fi)
      1	Vezi fi articolu Inostru Observafii asupra unui grai rus de pe teritoriul R. P.R. (Socolin|i), in Rsl, IV, 1960, p. 118.
      2	Acelafi fenomen fi la Socolinji, vezi articolili nostru Observafii. .., p. 120. Pentru inter-pretarea acestei niveläri cf. acad. AI. G r a u r, Studii de lingvisticà generala, Bucurefti, 1960, p. 41.
      3	Vezi lJbiHAeKmaAa2UHHbi atiiAac 6e.iapycxaü mosu, Minsk, 1963, harta 111.