324
TEODOR HRISTEA
calc pur frazeologic. Daca aceea§i unitate ar fi fost redatä in románente prin mineare na\ional-eliberaloare (ceea ce nu ni se pare gre§it), atunci am fi avut un calc combinat (lexical $i frazeologic), pentru cä s-ar fi creat, in limba románá, un compus inexistent mai inainte: na\ional-elibe-rator.
      Specificul acestui tip de calc va ie§i mai ciar in eviden^á dupa ce vor fi examínate, in continuare, noi fapte din diverse domenii ale vocabularului. Citeva dintre ele sint cunoscute §i chiar au mai fost semnalate, dar au fost interpretate ca ni§te calcuri frazeologice §i uneori chiar sintac-tice (ceea ce este §i mai pu^in corect). íncepem discutía cu sintagma material faptic.
      Adjectivul faptic s-a räspindit de curind in limba románá, $i o dovadá in acest sens este inexisten^a lui in vechile diejionare románe?ti (CADE, DA, DU 9Í DLR). Singurele diejionare care il inregistreazá sint DLRLC $i DLRM. Ultimul il considera un derivat pe teren románese de la faptá -f- suf. — ic. Nu pare convingátor ca faptic sá se fi näscut independent de un model sträin, din motive care vor fi arätate mai jos. Deocamdatä precizäm cä nu vedem de ce acest adjectiv a fost derivat de la faptá, §i nu de la fapt -J- suf. —ic, cum ar fi mult mai firesc.
      In trecut, adjectivul faptic era pu(in folosit, in special de cätre unii ardeleni, in a cäror vorbire ar putea fi explicat ca un calc dupä germ. tatsächlich (derivat de la Tatsache « fapt») l. Í11 germanä existä insä §i faktisch, §i la rigoare cuvintul románese ar putea fi considerat §i o tra-ducere a acestuia (sufixul german — isch a fost aproape intotdeauna redat in románente prin -ic) 2.
      In cele ce urmeazä vom incerca sä deinonsträm cä faptic mai calchiazä §i adjectivul rusesc (JjaKTHMecKHH (din unitatea frazeologicä 4)aKTHMecHHH MaTepnaJi). Prin urmare,, faptic reprezintä un exemplu dar de calc multiplu, realizat la distan^ä in timp §i in spa{iu 3. Fajä de faptic, care este un calc lexical de structurä, combinaba material faptic (inregistratä §i in DLRLC, s.v. faptic, dar färä nici o atestare) constituie un calc lexico-frazeologic. Trebuie subliniat cä aceastä« imbinare fixä» este mult folositä in rusente ?i nu incape indoialä cá, datoritä in special traducerilor, material faptic s-a räspindit in limba románá actualä. Iatä numai citeva din nume-roasele cazuri in care tradueätorii au avut de transpus in románente sintagma ruseascä cpaKTH-MCCKHft MaTepwaji:
      « Marx in Capitalul. .cercetind un imens material faptic..., a folosit simultan atit inducía cit ?i deduc^ia» 4.
     « Studiind un vast material faptic V. I. Lenin a tras o serie de concluzii de o impor-t an{ä excep^ionalä... » 5.
      « Fiecare tezä a lui Lenin se intemeiazä pe un uria? material faptic»*.
      « Cartea lui Lenin Dezvoltarea capitalismului in Rusia este o lucrare $tiin{ificä remarcabilä, 111 care tóate concluziile sint sprijinite de un bogat material faptic» 1.
      §i in lucrürile de lingvisticä, traduse din limba rusä, apare de multe ori sintagma material faptic. Iatä o atestare: « Pinä acum a fost strins un bogat material faptic, foarte important pentru insä?i precizarca no\iunii de sinonime»8.
      In original apare peste tot (Jjikthmcckhh MaTepnaJi. Exemplele ar putea fi u?or inmul^ite, dar nu este necesar 9. E clar cä faptic trebuie interpretat nu numai ca o traducere a germ. tatsächlich sau ca o« romanizare» a lui faktisch, ci §i ca un calc dupä rus. (JjaKTHMecKHH.
      Explicafiei date lui faptic (din fapt -j- suf. -ic, dupä rus. 4>aKTii^ecKHH) i s-ar putea aduce o obieefie: de ce sufixul rusesc -imecKHft n-a fost redat in románente prin -icesc. a?a cum s-a procedat in trecut? S-a demonstrat cä astäzi sufixul -icesc nu mai este productiv in limba románá §i cä, incä de la inceputul secolului al XIX-lea. fórmele in -icesc au fost päräsite treptat, in urma concuren^ei pe care le-au fäcut-o adjectivele in -ic, venite direct din francezä 10. De aceea ({jaKTHHecKHH MaTepwaji nu putea fi tradus, in románente, decit prin material faptic sau material de fapte. Judecind dupä atestärile de care dispunem, deocamdatä. se pare cä lingvi§tii preferä ultima formulä u, care se folosea mai rar ?i in trecut fi care mai traduce, probabil, §i compusul german Tatsachenmaterial.
       I	Coni, de acad. Iorgu Iordan.
       *	Explicafia lui faptic prin germ. faktisch am auzit-o de la arad. Al. Craur.
       *	Pentru calciti multiplu ve/i fi I. §lefan. LR, an XII (1963), nr. 4, p. 20 — 22.
       4 Mie diefionar filosofie, p. 289, col. 1 (in originai la p. 154, col. 1).
       *	Istoria P.C.U.S., p. 39 (in originai la p. 38).
       8	Lenin. Biografi*, p. 267 (in orginal la p. 271).
       7	Ibidem, p. 73 (in originai la p. 66).
       8	R. A. B u d u g o v, op. cit., p. 65.
       *	Cf. fi O nidificare fattici la cuvintarea lui Rudenko, in V. I. Lenin, Opere complete, ed. a 2-a, voi. 12, Bucurefti. Edit. politicò, p. 375 (in originai la p. 385: ifiaKmuuecKaH nonpaena).
       10	Vezi discuoia, pe larg, la Fulvia Ciobanu, Sufixul adjectival-icesc, in SMFC, voi. I, p. 101 — 116, fi la N. A. Ursu, in LR 1964, nr. 5. p. 413-423.
       II	Pentru atestàri, vezi, de pildà, Iorgu Iordan, Lingvistica romanici, Bucurefti, Edit. Academiei 1962, p. 78 fi Limba romàni contemporani, p. 237; Dimitrie Mai-rea, in LR, an. Ili (1954), nr. 4, p. 29, fi Al. Niculescu, in SCL, an. XIII (1962), nr. 2, p. 285.