CRONICA
401
     Cuvîntul de includere a sesiunii a fost rostit de acad. E. Petrovici, care, dupà ce a fàcut un Buccint bilanf al rezultatelor sesiunii, a muljumit Ministerului învà{àmintului, autori-tàfilor locale aie orafului Brafov, membrilor familiei lui loan Bogdan aliali in salà fi tuturor celor care au urmàrit, cu viu interes, desfâçurarea festività^ ii. Concluzia acestei sesiuni — a aràtat acad. E. Petrovici — este cà slavistica romàneascà, ale càrei temelii fi direcjii principale de cerce-tare se leaga de activitatea ftiinjificà fi didacticà a lui loan Bogdan, primul slavist romàn in accepfia moderna a cuvintului fi totodatà primul slavist romàn de reputale mondiali, se afià astàzi in plinà dezvoltare. Ea s-a structurât ca o ramurà spedala a ftiinfei slavistiche, ramnrà numità chiar de intemeietorul ei « filologia slavo-romàna».
      in cinstea oaspefilor straini fi a participai) jilor la sesiune, Asociafia Slaviftilor a organizat, cu sprijinul Ministerului Învà{àmîntului, o receppe la Casa Universitarilor din Bucurefti, in seara zilei de 7 decembrie, fi alte manifestàri.
      ìn ziua de 11 decembrie, oaspefii stràini fi membrii Asociali Slaviftilor au fàcut o excursie, vizitind muzeul Brukenthal din Sibiu, mànàstirea Cozia fi Curtea de Argef.
      Sesiunea stiintitìca festivà Joan Bogdan fi istoria culturii românefti a constituit un prilej de cunoaftere reciproca intre cercetàtorii romàni fi slaviftii stràini cu preocupàri apropiate, a dat ocazia acestora sà cunoascà nivelul actual al studiilor slave in Romània fi sà ia contact cu bogatul material documentar ailàtor pe teritoriul fàrii noastre, unele monumente fiind unice fi de o importanza excepfionalà. Totodatà, sesiunea a prilejuit concentrarea fi coordonarea preo-cupàrilor membrilor Asociafiei care folosesc cunoftintele de slavisticà in cercetarea problemelor istoriei culturii vechi romànefti. La sesiune au fost prezentate o serie de comunicàri, care au demonstrat, odatà mai mult, un adevàr ilustrat in mod stràlucit de loan Bogdan, fi anume cà vechea culturà romàneascà ocupà un loc de seamà in contextul literaturii Ràsàritului fi Sud-Estului european *.
      ìn afarà de aceste manifestàri de amploare, in cadrai Asocia(iei Slaviftilor din Republica Socialisti Romania au fost prezentate, din ianuarie 1964 pinà in iunie 1965, urmàtoarele comunicàri 2 :
     La Bucurefti
     1)	21 ianuarie 1964: Asist. Elena Linfa, Literalura primului interregn polonez in manuscrisele Bibliotecii Academiei Republicii Socialiste Romania.
    2)	25 februarie 1964 : Prof. Aurelian Sacerdofeanu, Succesiunea domnilor Moldovei pina la Alexandru cel Buri, in lumina textelor slavo-romàne.
     3)	24 martie 1964 : Asist. Ion Moise, Transcrierea cuvintelor romànefti cu alfabel rusesc.
     —	Asist. A. Constantinescu, Despre hidronimul Calija.
    4)	26 mai 1964 : Dan Zamfirescu fi A. Constantinescu, Gavril Protul fi cultura romàneascà veche ( Pe marginea corespodenfei cu Lafcu din Màfefti despre Luther fi Reformà — 1534).
     5)	24 iunie 1964 : Conf. Y. Yascenco, Dare de seamâ asupra participàrii la cea de a IV-a Consfàtuire a Comisiei lerminologice de pe Unga C.J.S. (Ljubljana, 22—31 mai 1964).
     —	Conf. G. Mihàilà fi colectiv, Proiect de instrucfiuni priviloare la intocmirea Dictionarului limbii slavone din Tarile Romàne.
     —	Asist. Elena Linfa, Proiect de instrucfiuni pentru catalogarea fi descrierea manuscri-selor slave din bibliotecile romànefti.
     6)	28 septembrie 1964 : Conf. G. Mihàilà, O sutà de ani de la moartea marelui filolog fi folclorist sirb Vuk Stefanovii Karadlié (Çedinçà organizatà de Comitctul national pentru apàrarea pàcii din România fi Consiliul pentru ràspindirea cunoftinfelor cultural-ftiintifice, in cadrai marilor aniversàri culturale recomandate de Consiliul Mondial al Pàcii).
     7)	30 octombrie 1964 : Lect. Magdalena László, Legâturile etnografului fi folclo-ristului ucrainean Feodor Volkov cu România.
     —	Asist. A. Constantinescu, Despre toponimele Smeoacea fi Cupele.
     8)	23 decembrie 1964 : Prof. Stoiko Stoikov (Sofia), Sistemai fonetic al limbii bulgare actuate.
     9)	25 ianuarie 1965 : Prof. Mihai Pop, Informare asupra fedinfei de lucru a Comisiei de folclor de pe lingà C.I.S. (Gottingen, 4—7 noiembrie 1964).
      1 Comuni carile prezentate la sesiunea festivá loan Bogdan fi istoria culturii romànefti vor fi publícate ìn « Romanoslavi ca». O expunere succinta a lor au prezentat Dan Zamfirescu, în «Studii», XVIII, 1965, nr. 1, p. 181 — 186, fi Ce zar Apreotesei, in «Novi ¿ivot» IX, 1965, nr. lf p. 101 — 104. Cf. çi Le centenaire de loan Bogdan, « Revue roumaine d'histoire », IV, 1965, No 2, p. 344—347.
      *	Lista continufi pe cea publicatà ultima datà în Rsl, X, 1964, p. 591 — 594.
26 —c. 844