VII. CRITICI §1 BIBLIOGRAFIE
   REVUE DES ÉTUDES SLAVES, tome XL, MÉLANGES ANDRÉ Vaillant, Paris, 1964, 254 p.
     « Revue des Études Slaves» apare la Paris din anul 1921. Revista — unul din cele mai prestigioase organe aie slavisticii mondiale — contribuie activ la dezvoltarea studiilor de slavistica, atît prin lucrârile publicate, care îmbràjiçeazà un domeniu larg de preocupâri, cît fi prin informarea deosebit de promptâ fi competenti, prin spu(iul larg acordat darilor de seamü fi bibliografiei.
     Cel de al 40-lea volum este inchinat eminentului slavist francez André Vaillant, profesor onorific la Collège de France fi director de studii la École pratique des Hautes Études, eu pri-lejul împlinirii vîrstei de 70 de ani. Omagiu al colegilor, elevilor fi prietenilor, volumul reunefte numeroase colaboràri din care o parte aparfin unor cunoscu^i slavifti contemporani, din numeroase {Sri, atestind prin aceasta pre{uirea fi simpatia de care se bucurâ profe-sorul André Vaillant.
      Personalitatea ftim^ificâ a profesorului A. Vaillant este prezentatà la începutul volumului, de câtre prietenul sàu Pierre Pascal (Avant-propos, p. 7 — 11), care spune, printre altele : « Efti un savant eu o vastâ informale, care se folosefte de limbile hititâ, letonâ fi veche prusianà cu aceeafi ufurin{S fi siguranjà ca fi de limbile sirbâ, bulgarâ fi rusâ. Tu expui eu o perfectâ claritate vicistudinile unui text, genealogia familiilor de manuscrise».
     în continuare, volumul cuprinde 32 de articole fi studii din domenii diferite, pe care le prezentàm grupate in doua mari capitole: A) Lingvisticâ fi B) Istorie literarà.
     A) în cadrul studiilor de limbâ, lucrarea lui George Y. Shevelov intitulatâ E > 'O ou 'O > E dans les langues slaves de l'est (p. 183 — 190) este consacrati unei problème de foneticâ istoricà a limbilor slave de râsârit. Pornind de la unele afirmajii aie lui A. Vaillant din Grammaire comparée des langues slaves, Tome I, Phonétique, Paris, 1950, p. 108 fi 180, asupra timbrului deschi* al vocalei e din slava comuni fi asupra importante! acestui timbra pentru intelegerea fenomenului numit traditional « trecerea lui e in o in limbile slave de ràsarit», Shevelov atrage atençia asupra unei contradictii in faptele de trecere a lui e in o.
     O problema de istoria alternantelor de cantitate din limba ceha face obiectul lucràrii De quelques alternances de quantité en vieux tchèque (p. 149—158) de Yves Millet. în baza manuscrisului A din Reii nedilni a svàtelni de TomaS, din Stitnÿ, unul din cele mai bune manuscrise din punctul de vedere al notârii cantitàtii, autorul studiazâ alternacele cantitative fi conchide cà, în cadrul flexiunii, încà din perioada limbii cehe vechi, opozi(ia de cantitate a tins spre simplificare. în schimb, fi în prezent în derivare, în formarea diminutivelor de tip hotylek < hotel se apeleazà ades la opozi{ia de cantitate ca la un procedeu obifnuit.
     Problemele de lexicologie sînt mai bine reprezentate în volum. Astfel, în articolul Old church slavonic oplatù (p. 11 —13) Robert Auty se ocupâ de etimologia cuvîntului oplatii din Foile Chieviene fi precizeazâ câ termenul nu reprezintâ un impramut direct din latini, ci un element intrat din limba germana veche de nord.
      L'étude de quelques racines slaves d'après le témoignage des dialectes bulgares (p. 26—35) se intituleazâ articolul cunoscutului bulgarist Roger Bernard, care studiazâ cîteva cuvinte arhaice formate din râdâcini slave fi balto-slave atestate în dialectele bulgârefti, cuvinte a càror supravie^uire nu a fost bànuitâ, ba uneori chiar negata. Autorul stabilefte etimologia unor cuvinte ca : s^-tca, ci r*-k;«ia,	kakî*4.w etc., mentionînd fi aria lor de râspîndire fi
diversele sensuri.
     Yves Chataigneau, în articolul Quelques termes géographiques en serbo-croate (p. 43—45), studiazâ citiva termeni geografici folositi uneori în literatura fUinfificâ fârâ a se