248
MAGDALENA LASZLO
     Al. Hasdeu dà dovadà aici de o profundà infelegere a csen^ei filozofiei lui Skovoroda, aràtind cà, in ciuda ìnvelijului religiös al lucràrilor sale, Skovoroda e foarte modern, un pasionat de problemele psihicului uman, pe care-1 vede in lupta permanentà a contradictor interne, in desfàfurarea dialecticà a proceselor sufletejti, care reflectà antagonismele dezvoltàrii civilizajiei.
     O asemenea concepfie despre Skovoroda a fost valorificatà abia in zilele noastre l, ca sä nu mai vorbim de alte importante interpretàri ale filozofiei lui Skovoroda, ca de exemplu rolul preceptului cunoajterii de sine in filozofia sa, caracterul poporan al filozofiei sale, interpretàri scoase de Hasdeu din contactul direct cu opera, contestate la vremea lor (mai ales cea din urmà a fost contestata pinà ji de un spirit atit de clarvàzàtor ca Belinski2) ji devenite mai apoi pietre unghiulare ale caracterizàrii operei marelui iluminist ucrainean.
       1	Pentru interpretarea ideilor lui Skovoroda, cf. interesantul artieoi al cercetätorului sovietic I. Z. Serman» Ai. B. JIoMOHOcoe, J\ C. Cnoeopoòa u 6opb6a Nanpaejienuü e pyccKoü u yxpauHCKOu Aumepamype XVIII e., in PyccKan Aumepamypa XVIII eena n cnaenHCKue Awnepamypu, Leningrad, 1963.
      2	ln«MojiBa»» nr. 36, din 13 septembrie 1835, p. 152.