346
CIUTICA
      O contribuye importantà la studiul diacronie al sintaxei limbilor slave il aduce comuni-carea Poznámky zo slovenskej a slovanskej historickej syntaxe (Observa^ii asupra sintaxei istorice a limbi i slovace pi a limbilor slave, p. 83—86), prezentatà de Jan Stanislav. Pe baza unor corespondenje sintacticc ale unor limbi slave din grupe diferite — arata autorul — se pot stabili izoglose ale unor fenomcne fi in sintaxà. Astfel, propozitiilor temporale fi celor condizionale din limba slovacà, introduse cu ajutorul conjunctiei ked\ (dialectal kod, kod) le corespund in limba sirbocroatà aceleafi propozitiuni introduse cu conj. kad ; propozitiilor ipotetice introduse cu nech sau conditionalelor de tipul toho vojaka by bolo zabilo, nech sa dobre nedrzí na koni, le cores-punde in sirbocroatà aceleafi propozitiuni introduse cu conj. fi par tic. da. Propozi^iUe finale fi optative introduse cu conj. zeby, inlocuità apoi cu aby (care s-a generalizat), corespund in limba rusà celor introduse cu ntnoòbi. Pe baza unor astfel de izoglose s-ar putea stabili comu-nitatea de teritoriu fi imprejuràrile extralingvistice in care au apàrut fi s-au dezvoltat unele fenomene lingvistice, cu inult inainte de formarea limbilor literare.
      Interesante fi utile prin materialul pe care ni-1 oferà sint fi cele douà referate prezentate de Jaroslav Béuer: Ukoly a metody rekonstrukce praslovanské syntaxe (Sarcinile fi meto-dele reconstructiei sintaxei slave comune, p. 75 — 82) fi Fr antiSek DaneS, Syntakticky model a syntakticky vzorec (Modelul sintactic fi formula sintacticà, p. 115 —124).
      Singura comunicare de dialectologie cuprinsà in acest volum este cea prezentatà de J a r o m i r B £ 1 i Ò, tiranice mezi príbuznymi jazyky a pomezní náfeení izoglosy (Granitele dintre Unibile inrudite fi izoglosele dialectelor, p. 135—142), in cadrul càreia automi discutà problema delirnitàrii granitei dintre limbi inrudite ca ucraineana fi bielorusa, slovaca fi ucrai-neana, polona fi ceha, ceha fi slovaca. Concluziile ce se impuri din comunicarea sa pentru geografia lingvisticà, cit fi pentru atlasul lingvistic slav, sint: a) izoglosele fenomenelor dialectale in sine nu hotàràsc granita intre Unibile inmdite. Aceste izoglose reflectà condili de dezvoltare deosebite fi relatii din diferite etape ale dezvoltàrii limbilor prenationale. Cercetarea impàrtirii §i dezvoltàrii lor actúale ne ingàduie sà reconstituim unele situaci din trecutul limbilor respective; b) trebuie sà se dea aterina corespunzàtoare izogloselor unor fenomene din limbile mai noi, acestea constituind modele de formare a limbilor nationale, pe baza unor dialecte. J. Béli£ subliniazà cà, in acelafi timp, trebuie sà se tinà seama cà pe lingà granitele de delimitare strictà, exista §i unele zone de interferenti intre douà limbi.
     Douà referate se ocupà de toponimie fi onomasticà. Primul apartine lui Rudolf Kraj Covi 6, Toponymia ako prameh sociálnych dejín Slovanov v dobe renofeudálnej a feudálnej (Toponimia ca izvor al istoriei sociale a slavilor in epoca feudalà, p. 151 — 154), al doilea lui V 1. Smilauer, Slovansk y onomasticky atlas a onomastickà pfiruòka (Atlasul onomastic slav fi indreptarul onomastic, p. 145—150).
      in volum este cuprinsà, de asemenea, o comunicare interesantà prezentatà de V 1 a d i m i r S k a 1 i 6 k a, Typologie a komparatistika (Tipologie fi comparatistica, p. 41 — 45).
      Mai trebuie amintite unele studii de lingvisticà descriptivà fi aplicatà, prezentate la Congres de lingviftii cehoslovaci, dar apàrute in alte publicatii: S. Peciar-E. Jóna (Bratislava): Periodizácia dejín slovanskych spisovnych jazykov a zàkonitosti ich vyvoja, « Slovenskà reò», 28, 1963, se$. 4 (Periodizarea istoriei limbilor slave literare fi legile lor de dezvoltare) ; J. R u -¿iòka. Typy syntagiem v jednotlivych slovansk ych jazykoch a otàzky tr ansfor maónej metody, « Jazykovèdny òasopis», 18, 1963 (Tipurile de sintagme in diferitele limbi slave fi problemele metodei transformationale) ; P. S g a 11 , Prevodni jazyk a teorie gramatiky« Slovo a slovesnost», 24, 1963 (Limba intermediará fi teoria gramaticii).
TEODORA ALEXANDRU-DOBRIJOIU
    T1PHJI03H 3A KihH'ACEBHOCT, JE3HK, HCTOPHjy II &OJ1KJ1ÖP Pecf)epaTii 3a IleTH MeljyHapojjHH KoHrpec cjiaBucTa y Co^njn, KH>nra ABa^eceT A^BeTa, CBCCKa 1—2, Belgrad, 1963, 220 p.
      Fascicola 1 — 2 a celui de al douàzeci fi nouàlea volum din « Studii de literaturà. limba. istorie fi folclor» (Belgrad) a fost dedicatà in intregime celui de al V-lea Congres International al Slaviftilor de la Sofia (sept. 1963). Ea contine zece referate fi comunicàri privind literaturile iugoslave fi relatiile lor cu alte literaturi, prezentate de delegala iugoslava la Congresul de la Sofia.
       1 Pentru referatelc de limbà, prezentate de lingviftii din Belgrad çi Novi-Sad, vezi « Jy>KHOCJIOBeHCKH <J)HJl0Jl0r» XXV, 1961 — 1962 çi recenzia lui Dorin Gàmuleseu în Rsl, X, 1964, p. 512 — 514.