CRONICA
389
     Întmcît, însâ, atingerea acestui scop necesità un timp destul de indelungat fi mai aies o minu^ioasà aetivitate pregàtitoare, s-a càzut de aeord ea mai întîi sà se treacà la înregistrarea fi preluerarea lexieografieâ a materialului terminologie în cadrul fiecàrei limbi, apoi la eompararea fi eoordonarea pe searâ interslavà a datelor ob^inute fi, in sfîrfit, la unificare. Realizarea unei sarcini atit de complexe impune, firefte, consultàri sistematice cu reprezentantii comisiilor nationale fi eu ceilalti membri ai C.T.I. (slavifti din unele {àri neslave) pentru a fine seama atit de nevoile obiective aie internalionalizàrii, cit fi de traditile terminologici fiecàreia din limbile în discujie.
      O materializare concreta a acestei activitàfi n-ar putea fi, evident, decit o lucrare de ansam-blu care sà inregistreze din punct de vedere lexicografic rezultatele obfinute. Afa s-a nâscut ideea întocmirii Dicponarului terminologiei lingvistice a limbilor slave, îndrumarea teoreticâ a lucràrilor de pregâtire fi elaborare a acestuia devenind în prezent principale sarcinà a C.T.I. Conceput ca instrument de lucru de tip informativ fi totodatâ ca lucrare eu caracter coordonator fi normativ, Dic\ionarul va fi întoemit pe baza principiilor elaborate fi perfezionate treptat eu prilejul consfàtuirilor C.T.I. din 1960 (Praga), 1962 (Varfovia), 1963 (Budyfiin) fi 1964 (Ljublj-ana). Pentru ca legatura dintre no^ium fi implicit între termeni sà fie cît mai pregnantà, s-a hotàrît ca materialul sà fie prezentat tematic, ierarhia termenilor fiind redatà eu ajutorul siste-mului de clasificare zecimalà. Pentru a ufura gàsirea unui termen sau a altuia, dic{ionarul pro-priu-zis va fi înso{it de un indice alfabetic, alcàtuit pentru fiecare limbà în parte.
      Menfionàm cà la sfirfitul fiecàrui articol vor fi prevàzute echivalentele respective în limbile englezà fi germanà, pentru ca în acest fel lucrarca sà devinâ accesibilà unui cere mai larg de lingvifti. Cu oeazia discutàrii principiilor fi structurii Dic\ionarului, semnatarul acestor rînduri
—	cooptât la Sofia, în 1963, ca membru permanent al C.T.I. din partea Asocia^ei Slaviftilor din Romania — fi Paul Garde (Franca) fi-au exprimât pàrerea, fundamentatà pe o serie de argumente, cà ar trebui introdusà, alàturi de celelalte limbi occidentale de circuiate international«*. fi franceza. Cu prilejul ultimei consfàtuiri, Comisia a acceptat aceastà propunere, gàsind-o justificatà. Prin urmare. Dic\ionarul va cuprinde ìn paginile sale echivalentele princi-palilor termeni lingvistici din 14 limbi (11 slave fi 3 neslave), devenind prin aceasta un instrument de lucru cu o largà destinale. Cìt privefte numàrul articolelor, acesta va fi de aprox. 2.500—3.000, ceea ce reprezintà o cifrà destul de mare.
     La reuniunile amintite mai sus au fost discutate, de asemenea, anumite capitole din lista de cuvinte, ìntoemità de Comisia terminologicà cehoslovacà fi publicatà sub forma de volum lf precum fi o parte din termenii propufi de celelalte comisii nazionale drept echivalente a cuvin-telor-titlu cehe fi slovace, prevàzute ca punct de piecare. în ceea ce privefte modul de afezare a echivalentelor ìn Dic\ionar, existà mai multe variante : prezentarea lor sub formà de text continuu (o modalitate practicà din punctul de vedere al economici de spa^iu, dar greoaie sub raportul posibilità{ii comparàrii echivalentelor), prezentarea orizontalà fi, ìn sfìrfit, cca verti-calà. Potrivit ultimei variante, care are cele mai multe fanse de a fi adoptatà, un articol, bunà-oarà adjectiv calificativ, va aràta în felul urmàtor * :
fi  kvalitativni (jakostni) adjektivum (pfidavné jméno) 
s   kvalitativne (akostné) adjektivum (pridavné meno)   
p   przymiotnik jako.Sciowy                             
HL  kwalitatiwny adjektiw                               
R   KaMecTBeHHoe hmh npHAaraTe.nbHoe, KaMccrBeHUbiii    
U   HKÎCHHM npHKJV\eTHHK                                
BR  HKaCHbl npbinCTHÎK                                  
SCH OnHCHH (KBajIHTaTHBHHj KaKBofjHH) npHA(j)CB         
SL  kvalitativni (kakovostni) adjektiv (pridevnik)      
M   KawecTBena npn;ianKa                                
B   KaqecTBeHO npiwaraTe;iho Hxe                        
A   qualitative adjective                               
N   qualitatives Adjektiv (Eigenschaftswort)            
F   adjectif qualificatif                               
      1 Ceskoslovenski trrminologicka komisie lingvisticki, .Soup/* zàkladnirh jasykoridnych termini/, Praga, 1963 (text litografiat, 124 p.).
      * Inaiatele din dreptui fiecirui echivalent, pe limbi, sint redate in grafie cebi, valoarea siglelor fiind: C cebi, S = slovaci, P = poloni, HL * sorabi (lusacianà), R = ru<*i, U = ucraineani, BR = bielorusi, SCH =* Birbocroati, SL ■= sloveni, M = macedoneani, B = bulgari, A => rnglezi, iV = germani F = francesi.