204
TR. JONESCU-NIÍjCOV
spirituale. De aeeea, fatà de inaintafi, el e primul care situeazà doctrina lui Skovoroda intr-o lumina nouà. Pentru vremea lui era desigur o incercare indràs-neatà.
     Chipul insà in care Al. Hasdeu caracterizeazà personalitatea ginditorului ucrainean, mai ales apropierea de Lomonosov fi comparatia cu Socrate, sint incluse pe de-a intregul de arhimandritul Gavril in lucrarea sa despre Istoria Jìlozofiei rusefti x. Pasaje intregi sint insufite in tainà, farà nici o mentiune, la o datà cind, probabil, o astfel de faptà nu era socotità o incorec-titudine. Cercetàtori de mai tirziu au folosit cind pe Hasdeu, cind pe Gavriil, dind loe la confuzii privitoare la paternitatea textului2, iar unele imagini izbutite din eseul lui Hasdeu pot fi urmàrite fi-n alte cercetàri, chiar fi dupà 19003.
     Abia in 1843 apare un artieoi in care autorid, I. I. Sreznevskij, pune la indoialà corectitudinea ftiintificà a lui Hasdeu. Noi am aràtat mai sus cà, pinà la 1835, data cind serie Hasdeu, numai o parte neinsemnatà din opera lui Skovoroda vàzuse lumina tiparului, de aeeea textele citate de Hasdeu sint, in mare parte, reproduse dupà diferite epistole, din care multe se pare cà n-au existat. Faptul e men^ionat de Sreznevskij fi, atìt scrisorile càtre arhiepiscopul bielorus G. Konisski, cit fi alte trei scrieri citate de Hasdeu, nu apar in bibliografia de mai tirziu a operii lui Skovoroda. Din aceastà cauzà, sintem indrep-tàtiti sà credem cà Hasdeu a pus in seama acestuia idei pe care nu le-a avut niciodatà. Situatia aceasta mai poate fi explicatà fi prin faptid cà scrierile lui Skovoroda, circulind vreme indelungatà in manuscris, au putut suferi defor-màri fi interpolàri care fac uneori imposibilà restaurarea manuscrisului originai. Cu toate acestea, intrucit n-a cercetat nimeni in chip special aceastà problemà, nu putem nega cu certitudine autenticitatea textelor citate.
     Totufi, articolili lui Hasdeu nu-i lipsit de calitàti, fi Sreznevskij o recu-noafte. « Un artieoi frumos, in care se vàd spiritul fi eruditia autorului. Nu pot sà nu recunosc — serie Sreznevskij — cà articolili lui Hasdeu este singurul artieoi savant, din tot ce s-a scris pinà acum despre Skovoroda»4.
    Aceleafi observatii face fi Orest Chaljavskij, cu adaosul cà Hasdeu n-a ràspuns la obiectiile ridicate de Sreznevskij, làsind sà se inteleagà cà invinuirea e temeinicà 5. Nu-i exclus ca Hasdeu sà fi procedat totufi la unele transformàri nepermise din punct de vedere ftiintific. F. A. Danilevskij, care se ocupà fi el de lipsa de autenticitate a textelor citate de Hasdeu, mentioneazà faptul cà intr-o scrisoare, adresatà protopopului Teodor Zalesski, Hasdeu s-a inspirat din scrierea lui Skovoroda: Despre párpele antic sau Biblia6. Chiar fi din alte scrieri, publícate mai tirziu fi comparate cu pasajele citate, se poate vedea cà
1	Arhimandrit Gavriil, Mcmopun tßuiocotßuu, Kazan, 1840, p. VI, p. 59 §i urm.
      2	Asia, de pildä, V. Ern, descriind personalitatea lui Skovoroda, citeazä urmätoarea imagine din Hasdeu:« . . . Ca un munte singuratic in stepä se imilta Skovoroda pe vremuri in Rusia» (cf. rpueopiü Casum CKoeopoda, Moscova, 1912, p. 31).
     3	Vezi, de pildä, N. Stelleckij, CmpaHcmeywufun yKpauHCKUü tfiu.iocoifi, Tpuiopuii Caeuu Cxoeopoda, in« Tpyflfci KHeBCKoii ayxoBHofi AKa^ewiH», Kiev, 1894, nr. 7; p. 449—478, nr. 8, p. 608—629.
4	I. I. Sreznevskij, Bunucxu U3 nuceM rp. Casma Cxoeopodbi, in Moaoöuk Ha
1844 ?od, yxpaumxuü j,mmepamypHtiii cGopuux, Harkov, 1843, p. 234—244.
      6 Cf. Cxoeopoda, yxpaimcxuft deame.ib XVIII-eexa m«Oawea. KDxcHO-pyccxuit jiumepamypHo-yueubtü eecnmuxn, St. Petersburg, 1862, p. 40, ff.
     6	F. A. Danilevskij, I'pueopuu Caeuu Cxoeopoda, «yrKpauHCxan cmapuna», Harkov, 1866, p. 44 ff.