186
I. C. CHITIMIA
    In iulie 1890, osemintele lui Mickiewicz au fost aduse din Franta, de la Montmorency, fi depuse cu pompa in cavoul castelului Wawel de la Cracovia, unde se aflà fi azi, alàturi de Juliusz Slowaeki, ale càrui ràmàfite au fost aduse aici mai tirziu, in 1927. Din nou numele fi creatia lui Mickiewicz au revenit pe primul pian. Cu acest prilej, tinarul pe atunci poet G. Cofbuc a cinstit memoria poetului polon traducind splendida baladà Trzech Budrysóiv fi publicind-o pentru marele public in « Adevarul» din anul urmàtor1. In locul versului maiestos de 14 fi 10 picioarc, Cofbuc introduce pe cel popular de 8 fi 7 picioare, care-i era la indeminà. Cofbuc are fi o inovatie in titlu : Cei patru Budris in loc de Cei irei Budris, considerind cà bàtrinul tata lituan este un al patrulea erou 2, alàturi de fiii lui trimifi la ispràvi fi intorfi toti trei cu cite o «norà» polonezà, polonezele fiind làudate de insufi tatàl bàietdor, la plecarea acestora in misiuni :
                        « Polonezele sint toate Mici fi albe de par crini,
                       Cu sprincenile-mbinate
                         Cu ochi mari de farraec piini. . .»
    Bàtrinul Budris recomandase unui singur fiu, de fapt, sà-i vinà cu o« norà» polonezà, nu tuturor. Lui Kiejstut, de exemplu, ii spusese altceva:
                       « Kestut tu te du fi bate Pe germanii cavaleri,
                       Adu-mi pietre nestimate !
                        Vei gasi destule-averi De càlugàri adunate».
    Yersul este ufor fi de limpezimea creatiei lui Cofbuc, care nu-fi dezminte talentul de traducàtor nici de data aceasta, defi nu-ncape indoialà cà n-a tradus direct din limba polonà.
    In 1894, Grigori N. Lazu publicà la Iafi 451 traduceri libere §i imitafiuni de poezii, cu o prefatà de A. D. Xenopoi, cared laudà pe autor nu numai ca traducàtor, dar fi ca poet cu creatii proprii, necunoscute, meritind a fi, spunea prefatatorul, tipàrite. De Lazu n-a auzit mai nimeni de atunci, ca poet, iar cu traducerde, din diferiti scriitori universali, a fàcut o operà de silnicie literarà in mare màsurà, neavind suflu poetic. In culegerea sa de traduceri sint trecute fi patru bucati de Mickiewicz, fi anume A§ vrea sa fiu (din ciclul Wiersze rózne ), Fragment (din Romantycznoéd) Ce este a mea simtire (fragment din Dziady, defi traducàtorul noteazà cà este din Konrad Wallenrod) fi balada Pani Tivar-dowska. Unele din traduceri par sà fie fàcute dupà o versiune germanà, din cite indicà transcrierea unor nume proprii, ca de exemplu« Mephistophel». Primele trei transpuneri sint slabe, dar balada fantasticà fi umoristicà Pani Twardowska3, intr-o structurà nouà de vers, dà o bunà idee de forta creatoare a lui Mickiewicz, in care eroul Twardowski scapà de diavolul càruia ii vìnduse sufletul, prezentindu-i pe nevastà-sa, de care dracu se sperie fi fuge:
            « Dracu-asculta fi la dama pe furif cu groazà catà,
             Yrea fi el acum sà fugà, insà ufa-i incuiatà,
     1	Cei patru Budris (dupà Adam Mickiewicz), de G. Cofbuc, in« Adevàrul» din 12 aprilie 1891, p. 2.
     2	Dacà nu cumva inovajia se aflà in vreuna din traduceri, de exemplu in cea maghiarà a lui H. Béla, publicatà in« Budapesti Hirlap», 1890, nr. 191, de care am luat indirect cunof-tinjà.
    3	Yezi intreaga baladà in A. Mickiewicz, Poezii, p. 102 —107.