UN DICJIONAR RUS-ROMÁN DE TERMENI LINGVISTICI
313
chiar zeci de fife. Pentru a avea totiifi o imagine, fie chiar aproximativà, a organizàrii lexicogra-tice a rnaterialului, voni foiosi un exemplu. O structurà de artieoi simplà fi 111 acelafi timp prac-tieà, sub raportul ilustràrii diferitelor situaci in care poate fi intìlnit cuvintul-titlu, ar fi in linii mari urmàtoarea:
     CyiyecTBHTeJibH/oe s.n. substantiv; HapHuàTCJibHbie ~bie substantive comune ; cóócTneH-Hbie ~bie substantive proprii ; otbjicmShhlic (a6cTpàKTHbie) ~bie substantive abstracte ; koh-KpéTHbie ~bie -ubstantive concrete; oaymcBJifiHHbie ~bie substantive nume de animate; HeoflyuieBJiéHHbie ~bie substantive nume de inanimate; :ui'iHi.ie ~bie substantive nume de fiin^e, substantive nume de persoanà ; cof)HpàTe:iì.HLic ~bie substantive colective ; BemécTBen-Hbie ~bie substantive nume de materie, substantive materiale ; eflHHHMHiie ~bie substantive nume de obiecte unice ; cj:ó>KHbie —bie substantive compuse ; OTr.'iaró.'ibHbic ~bie postverbale, substantive verbale ; ~bie, ynoTpeGjiàeMbie TÓJibKO B eflHHCTBeHHOM micjie substantive cu forma de singular ; ~bie, ynoTpeS.’isieMbie tójilko bo MHÓ>KeCTBeHHOM 'iHCJié substantive cu forma ninnai de plural ; HecKJioHHe.Mbie ~bie substantive indeclinabile ; c00TH0CHTeJibHbie ~bie My>KCKÓro H >KéHCKoro pófla substantive mobile ; ~bie c KOJicGànHCM b pó;<e substantive cu forme duble de gen [etc.] *.
      Structurà articolului fi afezarea termenilor in dic^ionar mai ridici fi alte probleme: stabilirea trimiterilor de la un termen la altul (de pildà, in cazul dubletelor), tratarea termenilor poli-semantici (de tipul caos « silabà»,« stil»), rezolvarea cu mijloace lexicografice a raportului dintre generai fi particular (in cazul termenilor-sintagme), solujii dificile in gàsirea unor echivalente etc.
      5.	Se cuvine sà spunem, in incheiere, citeva cuvinte despre metoda de lucru fi organizarea muncii. La elaborarea lucràrii participà un colectiv, condus de autorul acestor rinduri, format din cinci lectori fi asisten^i de la catedra de limba rusà a Institutului de limbi fi literaturi straine. Activitatca de intoemire a dicfionarului s-a prevàzut pe o perioadà de aproximativ doi ani (1964— 1965), fiind efalonatà in mai multe etape, dintre care prima este fifarea rnaterialului dupà lista de izvoare, fixatà incà in toamna anului 1963, iar ultima fi cea mai importanti redactarea artico-lelor. Pinà la sfirfitul anului 1964 din materialul selectat au fost extrase fife in proporle de circa 60 %.
      Unul din principiile muncii de elaborare 2 a dicjionarului este ràspunderea personali pentru fiecare parte (de regulS, domeniu: lexic, morfologie etc.) care a fost incredinfatà unui membru al colectivului de autori. Astfel, dupà terminarea opera^iunii de fifare, pentru a se da cchivalentul exact (sau cel mai adecvat) al unui termen — cuvint sau sintagma —, fiecare redactor va prezenta propunerile sale. Vor fi, desigur (ca fi, bunàoarà, in cazul etimologiilor din DLR) situaci diferite: echivalente care nu ridica nici o problema, fiind de mult stabilite (de ex., nodjieotcaufee — subiecl); echivalente multiple, unul formai, iar altul semantic, pentru alegerea càrora exista mai multe posibilitàti (de ex., uduoMatnuuecKoe etipaotcenue — expresie idiomatica, locu(iune); termeni pentru care nu s-a indicat niciodatà vreun echivalent romànesc (de ex., CAOMCHoe cuumaKcuuecKoe tfejtoe). Nu sint excluse, bineinfeles, fi alte situaci, pe care nu le-am putut prevedea.
      Un alt principiu il constituie analiza in colectiv a rnaterialului redactat pe par(i. Astfel, propuneri ca cele de mai sus se discuta de toji membrii colectivului, iar la sfirfitul redactàrii responsabilul lucràrii va citi tot materialul fi va alege una din eie. Solubile propuse de colectiv se discutà apoi in cadrai catedrei, apelindu-se pentru diferite consultàri de specialitate fi la alte catedre, eventual la colectivul de lexicologie al Institutului de lingvisticà. Materialele elaborate in forma definitiva vor fi supuse Consiliului ftiinfific al Institutului de limbi fi literaturi stràine de pe lingà Universitatea din Bucurefti.
      Reufita unei ac^iuni ca cea pe care am intreprins-o depinde in mare màsurà de participarea, fie chiar indirectà, a unui cerc cit mai larg de cercetàtori de specialitate, ale càror sugestii le aftep-tàm cu legitim interes.
      1 Am reprodus aici nediferenjiat, sub acelafi cuvint-titlu. diferite imbinàri de cuvinte. De fapt, in dic^ionar, sintagmele formate dintr-un adjectiv -f- substantiv (de ex. eòwniHHbie cyutecmeume/ibHbie) vor figura, dupá toate probabiiitàtile.la articolul in titlul càruia este afezat adjectivul corespunzàtor (la eÒuuu'iHHÙ)' Cit privefte substantívele cu valoare de cuvint-titlu (in cazul de fajà, cymecmsumeAbUOe), in dreptul acestora, dupà exemplele ilustrative (ca ~ ue c Ko.ieóanueM e pode substantive cu forme duble de gen) se vor face, la sfirfitul articolului* trimiteri la adjectivele cu care pot alcàtui imbinàri.
      *	in organizarea muncii ne-am gbidat, in buna parte, dupà experienfa colectivului de elaborare a DLR. Vczi, in aceastà privinjà, acad. Iorgu Iordan fi I. Coteanu, Dicfionarul limbii romàne fdiefionar generai), in LR, 1960, nr. 1, p . 11 — 20 (in special, p. 17 fi urm.).