INTERPRETAREA FORMULEI SLAVE MAPE
B03
confine o admirabilà miniatura frontispiciu in culori din Evangheliarul ilustrat, pe pergament, al lui Macarie unicat descoperit la mànàstirea Bistrifa din Vilcea1 (fig. 5). In vcchea cultura rusà se gàsefte in frontispiciul unor calendare 2.
      In al doilea rind, formula AAAPK se gàsefte pe crucile propriu-zise, tàiate in piatra, insolente, dupa cum vom vedea, crucea de pe antimise fi, defi nu avem cunoftinfà, s-ar putea sà se afle pe crucile din pictura religioasà murala.
      in Parcul Libertàri din Bucurejti, in apropierea locului unde se afla Muzeul militar, se gàseau trei cruci de piatrà : una monumentalà la mijloc, douà mai mici de margine. Crucile erau aduse aici din alta parte. Pe una din cele laterale era trecut anul 7152 (1644). La baza crucii monumentale, cu inscripta slavonà roasà de dintele vremii, se vedea un cap de mort fi, intre aitele, formula iHAPE 3.
      Dar formula simbolica slavonà prezentatà apare fi pe crucea de pe antimisele roinànefti.
      Antimisul (v.sl. hhthmhci> <gr. ávTi¡j.ívaiov)4 este un vài de in sau de mátase care se afazà pe pristol6 fi care poartà pe el o reprezentare scrisà sau tipàrità cu cernealà (poate uneori brodatà) : afezarea lui Iisus in mormiut, Cina cea de tainà sau numai crucea insàfi cu formúlele ei amintite mai sus.
     Cel mai vechi antimis románese se aflà la Mànàstirea Bràdetul din judeful Argef, fiind sfinfit de Mitropolitul Luca al fàrii Románefti in 1604. Acest antimis confine reprezentarea crucii impreunà cu formúlele in cernealà, analízate mai sus, intre care fi A1APK (fig. 6). N. Iorga a relevat fi studiat pentru prima datà acest antimis in « Biserica ortodoxà romànà», publicind fi fotografia lui 6. Tot N. Iorga, cu mult inainte, a stàruit asupra unui fir intreg de antimise vechi románefti, de insemnàtate istoricà, la cele mai mult insà dind doar inscripta care fixa momentul sfinfirii de càtre episcop sau mitropolit '. Dintre eie desprindem antimisul episcopului román de la Peri, Iosif Stoica, de la sfirfitul secolului al XVII-lea, cu reprezentarea crucii fi a formulelor ei, pe care Iorga le citeazà in prefafà : 1MJII IIHKil A\APK 8. Marele invàtat insà n-a incercat niciodatà sà dea interpretarea ultimei prescurtàri.
      Reprezentarea crucii fi formúlele ei se gàsesc imprimate probabil si pe antimisele slavone, studiate de cunoscutul invàtat bulgar in domeniul vechii culturi religioase slave Ivan GoSev 9. Avem cunoftinfà fi de un antimis grecesc, care se pàstra pe vremuri — poate se pàstreazà fi astàzi — la Muzeul Societàri arheologice creftine din Atena fi care confine o serie de cripto-grame, printre care fi formúlele crucii in forma greceascà : 1HK1 fi TKH1'10. Ultima prezentare, in care litera H este o corupere sau o lecturà grefità pentru 11, nu poate sà inchidà in ea decit formula Octoihului : Tóltos xpavtou roxpaSeiaoi; yéyovz « Locul Càpàfinii s-a transformat in rai».
      Fàrà indoialà, antimisele románefti ifi au originea in cele bizantino-slave, pàstrind reprezentarea crucii cu formúlele simbolice in insàfi forma slavà, ca de altfel in toate reprezentàrile vechi ale crucii.
      Dar antimisul grecesc ne mai vine in ajutor pentru o altà dezlegare. Pe vechile noastre cruci11 fi in reprezentàrile lor, ca cele de pe pietrele de mormint din vremea lui Neagoe fi de pe alte pietre ulterioare, se observà urmàtoarele semne enigmatice : AÀAA ?> KKKK. Asupra lor nu s-a oprit nimeni12. Antimisul grecesc are printre criptogramele sale douà, din care neapàrat s-au perpetuat cele de mai sus, prin filiera slavonà. Eie sint 0000 fi XXXX. Primele semne,
      1	A. I. Odobescu, Despre unele manuscrise fi càrfi tipàrite aflate in mànàstirea Bistrila (Vilcea), în « Revista românà pentru çtiin^S, literaturfi fi artâ», vol. I, 1861, p. 184. Frontispiciul reprodus fi de V. B r â t u 1 e s c u, Miniaturi fi manuscrise din Muzeul de artà religioasâ, Bucurefti, 1939, pl. XXXIV fi p. 78 (formula este interpretatâ aici ca « Mihail rabü bojii»). Frontispiciul reprodus fi de Dan Simonescu, Le vieux livre roumain, în« Arcades», 1947, nr. 3 — 4; extras, Bucurefti, 1947, p. 10, pl. I.
*	A. A. S i d o r o v, JJpeenepyccKan khumchüh zpaetopa, Moscova, 1951, p. 233 în frontispiciul unei scrisori din 1672.
      *	Formula pe numeroase alte cruci vechi (comunicare d-na Ani Maria Muzicescu-Inst. de studii sud est euro-pene fi N. Constantinescu-Inst. de arheologie. Ultimul îmi atrage atenjia asupra celor din «Rev. de ist., arheologie fi fil.», XI, 327 fi XIV, 114, precum fi asupra giulgiului lui Mateiaf Postelnicul, fiul lui Udrifte Nâsturel, giulgiu descoperit recent (1965) la Biserica Domneascâ din Tîrgovifte fi con^inînd aceiafi formula).
4	în limba latinâ antimensium ; în limba slavonâ se întîlnesc formele dllGHMHCk, dMKTHMHCk §i dMTHAWHICh.
      5	Acest val putea fi folosit la oficierea serviciului divin fi în afarà de làcaful bisericii.
      *	N. I o r g a, Un antimis al Mitropolitului Luc a (1604), în « Biserica ortodoxâ românâ», L111, 1935, p. 484 — 487. Dupa moartea lui Iorga, a revenit asupra aceluiafi antimis Constantin Georgescu-Munteanul, Un antimis rar la Mànàstirea Bràdetul (Argef), în RI, XXIX, 1943, p. 151 — 158, aducînd date în plus. Pentru antimise vezi lucrarea lui N. M. T u t S, Sfintul antimis, Bucurefti, 1943, 146 p. Vezi mai aies I. D. Çtefânescu, Auels, tissus, braderies liturgiques, în „Anàlecta“, 1944, p. 8 — 14.
      7	N. Iorga, Studii fi documente, XII, Bucurefti, 1906, p. 206 — 302.
8	Ibidem, p. LXV —LXVI. Litera ip din prima formula (iH'pi) a rezultat prin corupere din H (Udp = t^r).
•Ivan Gosev, ilNTHAtHHCkT, Sofia, 1925, p. 75 si urm. Nu am putut avea în mînâ aceastâ lucrare. Vezi
fi K. Nikolski, 06 aumuMucax npaeocAaeHOü pyccKOÜ ifepKeu,, Petersburg, 1872.
      10	Fernand Cabrol, Dictionnaire d’Archéologie chrétienne et de liturgie, I, Paris, 1907, col. 232a.
      11	Cf. V. Brâtulescu, F/escele diu biserica lui Neagoe de la Argef, fig. 13 fi 14.
     11	Victor Brâtulescu, Frescele din biserica lui Neagoe, p. 12, le noteazâ; într-un loc (p. 20) autond afirmâ câ « le-a explicat mai sus», dar la locul indicat nu se gâsefte vreo lâmurire.