BIBLIOGRAFIE
339
     Ocupindu-se de aparitia realismului in literatura cehà (ymeepotcdenue pea.iU3Ma e ueiucKoü Awnepamype, p- 175—200) A. P. Solovieva demonstreazà convingàtor, intr-un spirit de riguroasà polemica $tiintifìcà cu o serie de specialisti, adepti ai unni punct de vedere contrar, cà aparitia realismului in literatura cehà« se situeazà in a doua jumàtate a dece-niului al cincelea, in acea nouà etapà din dezvoltarea societàri celie, ce se afla in pragul revoluti! burghezo-democrate» (p. 199). Legind na§terea realismului de grupul de scriitori « maio viti», autoarea arata cà« Neruda a fost cel care a elaborat programul artei realiste» §i subliniazà cà « afirmarea realismului a adus in literatura cehà o làrgire necunoscutà pinà atunci a problematicii, tendinta de a intelege §i reflecta toatà complexitatea realitii contemporane cu raporturile ei social-politice §i de familie, cu moravurile ei, de a inféra« in fórmele vietii», lumea spirit naia bogatà a omului contemporan» (p. 199). Punctul de vedere afìrmat de Solovieva impotriva istoricilor literari care situeazà inceputurile realismului ceh in jurul anului 1880, deci la trei decenii distarà, aduce o opticà nouà asupra intregului proces de dezvoltare a literaturilor slave, afìrmind principiul concomitentei dezvoltàrii realismului, al paralelitmului, cu unele mici intirzieri in diferitele literaturi slave.
     Studiul lui N. L. Stepanov KAaccuuecKue tnpadutfuu u coeemcKOH Aumepamypa (Traditiile clasice §i literatura sovieticà, p. 297—326) aduce in discute o problemà actúala §i foarte complexa, generatoare de importante concluzii teoretice. E vorba de a defini relamía teoreticà intre literatura clasicà §i literatura realismului socialist, de a delimita sferele estetice ale fiecàreia, de a stabili intr-o serie de cazuri concrete in ce anume a constat preluarea ?i prelu-crarea traditiilor, de a determina notiunea de traditi de la literatura rusà clasicá la literatura sovieticà, cu referire la curent, metodà, genuri. specii, personalità^ creatoare, stil. ín totali-tatea ei, aceasta este o problemà amplà, care de§i abordatà de multi §i in repetate rinduri nu $i-a gàsit incà o solutionare definitivà sau cel putin cuprinzàtoare pentru aspectele esentiale.
     Articolul lui I. Bernstein IJoucku hoboìo eepon 6 vewcKou AUtnepamype (In càutarea unui erou de tip nou in literatura cehà. p. 327—351) are drept obiect analiza unei probleme importante din istoria literaturii cehe dintre cele douà ràzboaie mondiale. Este vorba de procesul care a dus la aparitia unui erou de tip nou in literatura cehà a acclor ani. Acest erou se identificà in esenta lui cu luptàtorul pentru socialism. Cunoaijterea ¡'inànuntità $i aprecierea judicioasà a fenomenului literar cell dintre cele douà ràzboaie mondiale i-a ingàduit lui Bernstein sa defineascà personalitatea, structura intima, ca §i tràsàturile estetice ale acestui erou, a§a cum apare el in románele lui I. Olbracht, ale M. Pujmanova, M. Majerova, in poezia rui J. Wolker, Y. Nezval. Interesante sint variantele tipologice ale acestui erou, a?a cum le contu-seazà studiul pornind de la poezia proletarà a perioadei 1920, pentru a ajunge la Reportajul cu
1	treangul de git al lui Fuòik, ca §i diversele aspccte pe care le pot imbràca in opera diferitilor scriitori càutàrile acestui erou nou (de ex. la K. Capek).
      Culegerea Literaturile slave se prezintà, asadar, in ansamblul sàu, ca o contribute interc-santà §i valoroasà.
                                         TATIANA NICOLESCU
    HCTOPMH, OOJlbKJlOP, HCKVCCTBO CJIABHHCKMX HAPOJjOB. JloKAaòu coeemcKOù dejieeaifuu. V Meofcdyitapodimü cbe3d cjiaeucmoe, Editura Academiei de stiinte a U.R.S.S., Moscova, 1963, 510 p.
      Apàrut in anul 1963, la Moscova, volumul Istoria, folclorul, arta popoarelor slave cuprinde majoritatea comunicàrilor din aceste domenii prezcntate de delegala soviética la cel de-al V-lea Congres internacional al slaviftilor de la Sofia. Toate referatele sint prevàzute cu ampie rezúmate in limbile francezà, germana sau englezà.
     Primul referat aparóme lui P. N. Tretiakov fi este intitulat (t>unno-yepu, Oanmki u c.iaexHe e oó.tacimi eepxneio meuenun ffuenpa u Bo.uu (Ugro-finii, balticii fi slavii in regiunea cursului superior al Niprului fi Volgài, p. 3—34). Fàcind apel la toate izvoarele care in momentul de fa\à stau la dispozijia istoricilor, P. N. Tretiakov ajunge la prc^ioase concluzii cu privire la etapele parcurse de procesul etnie fi cultural din aceastà regiune.
      Academicianul B. A. R i b a k o v, cunoscut prin investigatile sale in trecutul indepàrtat al poporului rus, este prezent in volum cu articolul PyccxaH 3nu;pacf>UKa X—XIV ee. (cocmoHHue, «03M03KH0cmu, ìaòanu) (Epigrafia rusà in secolele X—XIV, starea actúala, posibi-litàji, sarcini, p. 34—73). B. A. Ribakov analizeazà amànunjit tipurile de inscrip{ii rusefti
22*