AÇEZAREA CEHILOR IN BANATUL DE SUD
143
eu eei ce sînt numiti« Horâei» fi care locuiesc« Na malé stranë» (astfel numesc locuitorii Gîrnicului partea mai joasâ a comunei lor). Despre acefti « Horâei » (eei fie la munte), nu se ftie précis de unde au venit. Fr. Karas emite ipoteza câ s-ar putea ca locul lor de baftinâ sa fi fost Podifurile ceho-morave (Cesko-moravské vysociny), défi dupa alti cercetâtori « Horâei» ar pro-veni din regiunea muntilor Krko-noâe 1.
Materialul lingvistic rezultat din cercetarea graiului din Gîr-nic nu eonfirmâ aeeste afirmatii, ci ne duce spre concluzia câ acefti cehi au fost adusi din regiuni diferite, însâ elementul ceh de apus, dupâ pârerea noastrâ, este prédominant.
Date referitoare la înteme-ierea celorlalte sate eu populatie de originâ cehâ ne oferâ Karl von Czoring2, care aratâ câ între anii 1826—1830 au luat fiintâ în Banat 12 sate locuite de cebi. Acestea sînt : Gîrnic, Bigâr, Ravensca, Eibental, Frauenwiese, Novi Jupanec, Çumita, Schôntal, Weidental, Wolfsberg, Wolfs-wiese, Lindenfeld. Dintre acestea ultimele patru au fost trecute drept cehe, pentru câ fuseserâ colonizate cu nemti adufi din Boemia 3.
    Cehii au continuât sa vinâ în grupuri mai mici în aceste sate pînâ în jurul anului 1860, fiind afezati în coloniile Ravensca, Çumita, Ogradena. Printre ultimii veniti în aceste sate sînt cei ce au fost colonizati în Çumita în anul 1856, fiind originari din Yolduchy de lîngâ Plzen, din Chÿnov fi Boleslav.
    Cebii adufi în Banat la începutul secolului al XIX-lea s-au afezat pe culmile Clisurii, aproape de drumul ce ducea din Clisura de Sus în cea de Jos. Aceste afezâri eu populatie cehâ se aflâ la distante destul de mari între eie, unele însâ în apropierea unor comune fi sate locuite de romàni. Afezarea cea mai izolatâ este Ravensca, situata într-o regiune greu accesibilâ, ceea ce a dus, de altfel, la o mai bunâ conservare a graiului ceh respectiv.
    Sub aspect numeric, de la întemeierea acestor afezâri pînâ astâzi, populatia a suferit multe schimbâri. Conditiile naturale vitrege au constituit cauza prin-cipalâ a întoarcerii unora din ei în Cehoslovacia fi a emigrârii unui numâr însemnat în America, Iugoslavia, Bulgaria. în sfîrfit, unii s-au mutât în alte comune ale aceleiafi regiuni sau în alte regiuni aie târii 4.
    Initial, ocupatia de bazâ a coloniftilor a fost aceca de tâietori de lemne. Mai tîrziu, au început sâ se ocupe eu agricultura, mineritul (îndeosebi cei din Bigâr, care au lucrat la început în minele din Eibental, iar în prezent la cele
      1	Vezi op. cit., p. 28.
     2	Citat de J. A u e r h a n, op. cit., p. 64—65.
     3	Cehilor li se spune in Banat pemi < germ. Böhmen. (Aceastä denumire a fost datä de germanici din Banat celor ce veneau din Boemia).
     4	in Caransebes. Orfova, /latita. Moldova Nouä, Berzasca, Dalbojef, Rudäria, Prilipefi, Cozla, Liubcova, Ogradena Nouä, precum fi in alte località^ din regiunca Timijoara sau din (ara.