ETIMOLOGII ROMÀNE§TI DE ORIGINE SLAVA
47
     Din punct de vedere fonetic fi morfologie, diferentele dintre eie pot de ase-menea sa fie explicate: 1) diferenta intre prefixele so- fi se-: prefixul so- in cuvin-tele romànefti arata cà acestea sint de origine sud-slava, deoarece acest prefix, care prezintà o variantà labializatà a prefixului se- este caracteristic in primul rind limbii bulgare. Cf. bulg. iuo-ebpiaAO, tuo-spbKAHB Pentru raportul dintre prefixele se- §i so- cf. raportul dintre prefixele ce- §i io- : bulg. ue-eopKajt, ho-ebpKaM. Pentru prezenta fi absenta lui k dupà radicai — §o-vil-c — §o-vài, ?o-vàl. cf. un exemplu paralel: rus. xo-eep-K-amb—Ko-eup-nmb, tue-eep-nmb, lue-eup-nmb ; bulg. ne-ebp-K-a.u, uo-ebp-K-aM — no-ep-a — toate cu sensul « a ciopli, a scurma, a amesteca».
     Pe baza cuvintelor romànefti a §ovircài, a §ovirca se pot reconstitui formele slave initiate so-vyr-kati, so-vyr-n-iti, formate cu prefixul so- fi radicalul vyr-. Se pot mentiona urmàtoarele cuvinte slave corespondente ale acestora (unele prefixe, aitele formate cu prefixele se-, so-, sko-): s.-cr. epdamu, epdnymu 'a se abate sa caute’, s.-cr. eapaKHymu 'a se abate, a evita’, s.-cr. eapaKamu 'a se abate sa caute’ s.-cr. lue-epdawe 'mifeare intreruptà fi intr-o parte §i intr-alta, mifeare neliniftità’, s.-cr. lue-epdamu 'a fi instabil, a fi neliniftit’, bulg. iuo-6piKjiue rneliniftit, obraznic’, bulg. vu.o-6bpza.Ao 'om nelinistit, care se baga pretutindeni’, bui. CKO-BbpdyAKa om gràbit, precipitat, neliniftit, neràbdàtor, care se mifcà incontinuu, cind incoace, cìnd incoio’.
     Cuvintul a ciovàrca este format cu un alt prefix din acest sistem : co- fi are drept corespondent cuvintul bulg. uo-ebpKaM, aràtat mai sus. Pentru raportul dintre cuvintele a §o-virca — a ciovàrca, compara raportul dintre cuvintele mo-ephKAUe, uio-ebpeajio, fi HO-ehpKaM.
     Cuvintul a se fovrinti din punct de vedere al prefixului fi radicalului este o variantà cu metatezà a lui a §ovircà, cf. bulg. iuo-ebpi-a/io, mo-epbK-Aue- Acesta are intelesul comun cu sensurile cuvintelor §ovirca, tuoebpeaAO, moepbKAUe, CKOebpdyAKa (vezi mai sus). In ceea ce privefte cuvintul a §odilcài, acesta tre-buie sa fie analizat ca variantà a lui a §ovilcii, cu trecere v > d.
    Din punct de vedere semantic, cuvintele romànefti fi slave posedà un sens principal comun care le unefte:« a mifea, a se mifea ba ici, ba colo», din care s-a dezvoltat sensul« a fi nestabil, neliniftit ; om care se mifcà incontinuu». ìn sensul« a se abate sà caute» existà de asemenea acest inteles de bazà: cind cautà ceva omid se mifcà incontinuu, ba ici, ba colo. Cel mai apropiat de cuvintul romànesc a §ovircài este bulg. tuoepbKAue, cu metatezà din luoebpKAue• Radicalul acestor cuvinte este comun in gradui zero vr- cu diferite determinative radicale vrd-, vrk, vrn-, fi in gradui cu vocalà lungà var-.
     Cuvintul §ovirnog este de asemenea de origine slavà. Forma slavà initialà *so-vyr-n reprezintà un cuvint compus din prefixul so- fi radicalul -vyrn- din cuvintele analizate mai sus fi sufixul -og, pentru sufix comparà bo$or-og, motol-og. Cuvintul ucrainean $e-ver-n-og, la care se trimite in Dicfionarul limbii romàne moderne, este un corespondent exact, numai cà este format cu prefixul se-fi radicalul -ver-, reprezentind alt grad al aceluiafi radicai -vyr-, cu determi-nativul n fi sufixul -og.
     Pe baza tuturor acestor cuvinte mentionate pinà aici se poate conchi de cà si. c. kovyl are altà etimologie decit cea propusà pinà acum ìn diversele dic-tionare etimologice slave.
     Cuvintele slave: rus kobua iarbà de stepà (Stipa pennata, capillala), nàgarà, pànufità, colUie’, bulg. kobuk, KoeeA 'pianta’, s.-cr. kovile, kovil