392
CRONICA
lucrârile comisiei a fost invitât cu vot consultativ fi prof. K. Ranke — Gottingen, precedimele « International Society for Folk Narrative Research».
      Lucràrile comisiei au avut un caracter pregàtitor, pinà la constituirea in {arile slave a comisiilor nazionale de folclor, care »fi vor delega reprezentan(ii in comisia internajionalà.
       Comisia s-a ocupat de definirea sferei ei de lucru, hotârînd sà-fi limiteze lucràrile la folclorul literar fi obiceiuri fi sà implice celelalte domenii ale folclorului, de pildà, muzica populará, problemele de lingvisticà, studiul graiurilor populare, numai in màsura in care este necesar pentru mai buna ìn{elegere a literaturii populare. Sub denumirea de literaturà populará insà, comisia infelege sà cuprindà atit creala populará oralà, cit fi càrfile populare. Comisia s-a ocupat apoi de pregàtirea lucràrilor secfiei de folclor pentru al VI-lea Congres international al slaviftilor ce va avea loc in 1968, la Praga.
      Discuoile in legàturà cu pregàtirea lucràrilor sectiei de folclor la cel de al VI-lea Congre» international al slaviftilor au ìnceput prin scurte referate pe care delegaci fiecàrei tari le-au fàcut in legàturà cu cercetàrile de folclor din Jara lor de la al V-lea Congres international de slavisticà pinà la reuniunea de la Gottingen.
      Subsemnatul am comunicat situala cercetàrilor de folclor din Romania, insistind mai cu seamà asupra studiilor de folclor comparat care pot sà intereseze pe folcloriftii slavifti fi asupra culegerilor de folclor ce se fac la minoritàtile slave din tara noastrà.
      în vederea celui de al VI-lea Congres international de slavisticà, comisia a hotàrit alcàtuirea unei bibliografi analitico a studiilor fi culegerilor de folclor apàrute intre 1958—1966, inclusiv lucràrile publícate in vederea celui de al IV-lea Congres international al slaviftilor. Bibliografia va fi publicatà de Institutul de lingvisticà fi istorie literarà al Academiei cehoslovace de ftiinte sau de fiecare tara in parte. Pentru o mai bunà organizare a documentarli internationale in domeniul folcloristicii slavistice, comisia a propus schimb de informafii asupra materialelor folclorico inedite din coleottile nationale sau arhive, asupra gradului lor de sistematizare fi asupra accesibilitàtii lor.
      Comisia a propus de asemenea sà se aibà in vederea punerea in valoare a moftenirii folclo-ristice a lui M. Murko, prin publicarea materialelor inedite ce se gàsesc in Cehoslovacia, Austria fi Iugoslavia.
      Comisia a luat apoi in discute problemele care urmeazà sà formeze obiectul dezbaterilor la al VI-lea Congres international al slaviftilor. S-a propus sà fie dezbàtute in primul rind
1)	Structura versului popular slav; 2) Càrdie populare slave fi raportul lor cu creala orala ;
3)	Cintecele haiducefti ale popoarelor slave fi eventual: 4) Problème de istoria folcloristicii slave;
5)	Problemele transformàrii folclorului in contemporaneitate.
      ìn vederea unei bune desfàfuràri a lucràrilor, s-a hotàrit ca comisia de folclor sà colaboreze cu comisia bibliograficà fi comisia textologicà de pe lingà Comitetul International al Slaviftilor. S-a propus, de asemenea, colaborarea comisiei de folclor cu alte organisme internationale, cu Société Internationale d’Ethnologie et de Folklore (SIEF), International Society for Folk Narrative Research (ISFNR) fi Association Internationale d’Études du Sud-Est Européen (AIESEE).
      Cu conducerea lucràrilor comisiei, pinà la alegerea comitetului, a fost delegai prof. K. Horàlek. Prof. Max Braun (Gottingen) fi prof. K. Horâlek au fost delegati sà refere la prima reuniune a C.I.S. despre lucràrile de pinà arum aie comisiei de folclor. S-a propus de asemenea, ca subsemnatul, in calitate de prim-viceprefedinte al SIEF, sà informeze conducerea acestei societàti despre lucràrile comisiei. Prof. K. Ranke, prefedintele ISFNR. va informa aceastà societate international despre lucrârile comisiei. Acad. prof. V. Gheorghiev va referi la fedinfa comitetului AIESEE despre lucràrile comisiei cu referire la Sud-Estul Europei.
      Reuniunea slaviftilor-folclorifti de la Gottingen a dovedit posibilitàtile largi de colaborare ftiintificà in acest domeniu, constituind un punct de plecare pentru activitatea viitoare.
                                                     MIHAI POP
CONFERINTA NAJIONALÄ DE LINGVISTICÀ ROMÄNEASCÄ
      ln zilele de 7 — 10 octombrie 1964 s-a tiuut la Bucurefti Conferinfa nafionalà de lingvisticà romäneascä, initiatà fi pregàtità de un comitet de organizare, sub auspiciile Academiei fi ale Ministerului Invàtàmintului.
       La lucràrile Conferintei au participat, cu referate, comunicàri fi prin interventii la discutii, academicieni, profesori, cercetàtori la institutele de profil ale Academiei, cadre didactice universitäre, membri ai unor societàti fi asociali filologice din Capitalà fi din alte centre ftiin-tifice ale tàrii. De asemenea, au luat parte nouà oaspefi din stràinàtate, specialifti in limba