398
CRONICA
★
      Fàcìnd bilanciti lucràrilor, acad. lorgu Iordan a aràtat in cuvintul de inchidere cà scopul pe care fi 1-au propus organizatorii Confermaci a fost atins: s-a fàcut o trecere in revistà a reali-zàrilor obfinute de lingvistica romàneascà in ultimii 20 de ani, s-au prezentat informàri asupra stadiului lucràrilor mari, de insemnàtate nazionali, in curs de elaborare, 8-au definii linii de perspectivà. In total, la Conferirà — prin importanza fi amploarea ei un adevàrat congres — au fost prezentate 39 de referate fi comunicàri, dintre care 7 pre{ioase contribuii ale specialiftilor din stràinàtate. Interesul cu care au fost urmàrite comunicàrile rezultà din numàrul mare — circa 80 — al intervenfiilor la discucii, care au adus noi puncte de vedere fi au adincit probletnele expuse de autori. Un fenomen imbucuràtor, a spus acad. Iorgu Iordan, a fost participarea larga fi activà la Conferirà a lingviftilor noftri tineri fi chiar foarte tineri, care au dovedit o bunà pregàtire teorcticà fi, in special, Ínteres pentru metodele moderne de cercetare a limbii.
      Dupà Conferirla s-a organizat, pentru participant fi oaspejii stràini, o excursie prin {arà cu vizitarea unor obiective de Ínteres ftiin(ific, cultural fi turistic.
      Conferinta na{ionalà de lingvisticà romàneascà a constituit un eveniment ftiinfific de seamà al ftiinjei fi culturii noastre din ultímele douà decenii.
                                                 EMIL VRABIE
DIN ACTIVITATEA ASOCIATIEI SLAVIFTILOR DIN REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA
(ianuarie 1964 — iunie 1965)
     ìn anul 1964 fi in prima jumàtate a anului 1965 Asociaba Slaviftilor din República Socialists Romania a desfàfurat o activitate susjinutà atit prin cinerea regulatà a fedin^elor de comunicàri, cit fi prin organizarea unei sesiuni festive Joan Bogdan §i istoria culturii romànc§ti fi a unor consfàtuiri de lucru. In cadrul fedin^elor de comunicàri, membrii Asociajiei Slaviftilor au avut ocazia *■& asculte expunerile unor slavifti de peste hotare, oaspe^i ai {àrii noastre : prof. B. Sp. Radojiòic (Novi-Sad), prof. Stoiko Stoikov (Sofia), dr. F. V. Mareè (Praga), doc. Berecki Gábor (Budapesta), prof. Kuio Kuiev (Sofia), prof. Svetozar Markovic fi prof. Branko Diakula (Sarajevo), dr. Antonín Vaàek (Brno).
     De asemenea, unii membri ai Asocia{iei Slaviftilor din Romania au participat la citeva reuniuni internazionale de slavisticà. Astfel acad. Emil Petrovici, conf. G. Mihàilà fi asist. D. Gàmulescu au participat la Simpozionul « Vuk St. Karadiic», organizat de Facultatea de filologie a Università^ii din Belgrad (14—22 sept. 1964), cu prilejul centenarului mor{ii marelui folclorist, filolog fi etnograf sirb. In cadrul fedinjelor simpozionului, la care au luat parte nume* rofi slavifti iugoslavi fi din alte {àri, acad. Emil Petrovici a prezentat comunicarea Toponimice sud-slave occidentale in Oltenia.
      Conf. V. Yascenco fi prof. M. Pop au participat la lucràrile Comisiei terminologice (Ljubljana, 25—30 mai 1964), fi, respectiv, ale Comisiei de folclor (Gottingen, 4—7 noiembrie 1964) de pe lingà C.I.S. V. Vascenco a prezentat in cadrul fedinjei comisiei comunicarea Terminologia aspectului verbal in lingvistica rusà.
      in 1964, anul celei de a 20-a aniversàri a eliberàrii Romaniei de sub jugul fascist, au avut loc mai multe evenimente importante pe pian ftiinjific, la care fi-au adus contribuya fi membrii Asociatiei Slaviftilor.
      ìn zilele de 7 —10 octombrie 1964 s-a desfàfurat lucràrile Conferirei nazionale de lingvisticà romàneascà. in cadrul càreia cinci comunicàri au fost prezentate de membri ai Asociatiei Slaviftilor : acad. Al .Rosetti, acad. E. Petrovici, prof. G. Ivànescu, prof. I. Pàtruf, conf. G. Mihàilà *.
      Citeva zile mai tirziu (14—18 octombrie 1964) s-a sàrbàtorit Centenarul Università\ii din Bucurefti, cu care prilej a fost organizatà o sesiune ftiin{ificà festivà a cadrelor didactice (15 — 17 octombrie) fi una a studen^ilor (17—18 octombrie), cu participarea unor oaspeji strami fi din alte institujii de invà^àmint superior din tar&*
      La Facultatea de limbi slave, sesiunea ftiin^ificà festivà a cadrelor didactice s-a desfàfurat in douà sec^ii : 1) limbi slave fi 2) litera turi slave.
      ín cadrul primei secfii, al càrei prezidiu a fost condus de acad. Emil Petrovici, s-au {inut urmàtoarele comunicàri : acad. E. Petrovici, Toponimice sud-slave apusene in Oltenia ; conf. C. P o g h i r c, Balto-slavo-thracica ; conf. A. V r a c i u, Unele observajii asupra substan-
       1 Vezi darca de seamà in acest volum, semnatà de Emil Vrabie.