CONTRIBUTO LA STUDIUL INFLUENTE! RUSE MODERNE ASUPRA LIMBII ROMÀNE ACTUALE (CALCURI LINGVISTICE)
THEODOR HRISTEA
     Influenza rusà moderna, exercitatä asupra limbii romàne in sccolul al XX-lea, cunoaçte doua perioade distincte :
     a)	prima dureazä aproximativ din octombrie 1917 pînô la 23 August 1944;
     b)	a doua începe dupà Eliberare çi |ine pinà in prezent.
      în prima perioadä, influenza limbii ruse s-a exercitat aproape exclusiv in publicafiile editate de P.C.R. çi in presa democratica, in generai, precum çi in limbajul activiçtilor de partid, recruta^ din rîndurile muncitorilor çi ale intelectualilor ìnainta)i. Specificul çi limitele influen^ei ruse in aceastä perioadä ar putea fi fixate numai prin parcurgereajintegralä a documcntelor de partid care ne stau, astäzi, la indeminä.
     în cele ce urmeazä ne vom ocupa de influenza rusä modcrnä, exercitatä asupra limbii romàne in ultimóle douä decenii1. Caracterul prédominant livresc al acestei influence este déterminât de faptul cä ea s-a manifestai mai ales prin intermediul traducerilor.
     Asemenea tuturor influenjelor lingvistice, ;i influenza rusä modernä in limba romänä, s-a manifestat, in primul rind, in lexic, compartimentul limbii cel mai sensibil la schimbärile produse in societate. în domeniul vocabularului, influenza de care ne ocupäm s-a realizat fie prin imprumuturi lexicale directe, fie prin calcuri de diverse tipuri. Pc acestea din urmä ne propunem sä le studiem, in contribuya de fa{ä, urmind ca imprumuturile lexicale sä constituie obiectul unei cercetäri viitoare.
      Cit priveçte influen^ele pur gramaticale, acestea sint destul de pujine çi ele au mai fost studiate Un loe aparte il ocupá frazeologia, care {ine atit de lexic, cît çi de sintaxä. O vom studia, totuçi, in cadrai vocabularului, fiindcä afa se procedeazâ de obicei çi fiindcä pare a fi mai strins legata de acest compartiment al limbii.
      Materialul pe care il vom discuta in paginile urmätoare a fost prezentat, in parte, intr-o comunicare intitulatä Influente rusefti vechi fi noi in vocabularul limbii romàne*.
      Menzionarli cä, paralel cu expunerea faptelor, vom face o serie de preci za ri çi de completäri la teoria calcului lingvistic*. ìntr-o mäsurä mai micä sau mai mare, clasificarea pe care o pro-
      1 Raporturile lingvistice romàno-ruse dupi 23 August 1944, au fost studiate ìn urmitoarele lucrili: Iorgu Iordan, Influenfe rusefti asupra limbii romàne, Bucureçti, Ed. Academiei, 1949, p. 16 — 72 fi Limba romàni contemporanà, ed. a 2-a, Bucureçti, 1956, p. 98 — 119; G h. M i h i i 1 i, Observafii asupra injluenfei rustí in vocabularul limbii romàne contemporane, LR, an. Ili (1954), nr. 3, p. 27 — 36; L. Parca?, Henomopue HaÒAtodeHun nad Ka/ibKaMU
9	PyMbiHCKOM H3biKe c pyccKOto, in Culegere de studii, Bucureçti, 1958 p. 9 — 21; S. Vaimberg, Cu privire la problema curintelor compuse prescurtate in limbile rusà fi romàni, ibidem, p. 22 — 31 fi Calcuri românefti dupà adjectivele compuse din limba rusà, in Culegere de siudii, Bucurefti, 1961, p. 69 — 75 etc.
      *	Vezi Iorgu Iordan, Influente rusefti asupra limbii romàne, p. 63 — 65, çi Limba romàni actuali, LR. an. Ili (1954), nr. 4, p. 38 — 40; Eugen Seidel, Elemente sintactice slave in limba romàni, Bucurefti, Edit. Academiei, Bucureçti, 1958, passim; fi mai ales C. Apreotesei, Despre unele influente sintactice rusefti asupra limbii romàne actúale, în Culegere de sludii, Bucurefti, 1961, p. 226 — 235.
      *	Comunicarea am ^inut-o in ianuarie 1962, in cadrul Catedrei de limba romàni a Facultajii de filologie din Bucurefti.
      *	Vezi mai ales cap. II («Calcuri de structuri») fi IV («Calcuri lexico-frazeologice »).