CRONICA
393
românà çi limbile romanice: prof. W. Bahner (Leipzig), prof. R. A. Budagov (Moscova), prof. E. Çabej (Tirana), acad. VI. Georgiev (Sofia), prof. VI. HofejH (Praga), prof. V. Kiparsky (Helsinki), prof. Alf Lombard (Lund), prof. L. Mourin (Gand), prof. L. Tamàs (Budapesta)'
     Lucràrile Confermaci au fost deschise de acad. I. Murgulescu, preçedintele Academiei. Participan^ au fost salutaci apoi de prof. R. A. Budagov çi de prof. Alf Lombard, care au subliniat însemnàtatea Conferirei nu numai pentru lingviçtii romani, ci çi pentru specialiçtii din stràinàtate.
      în referatul sàu Realizâri fi perspective in lingvistica româneascâ lf acad. Iorgu Iordan a enumerai principalele lucràri colective çi individuale apàrute în tara noastrà in ultímele doua decenii çi a insistât asupra problemelor çi sectoarelor de cercetare lingvisticà rômase în urmà (toponimia çi antroponimia, limba românà din secolele XVII çi XVIII, stilistica).
      'J'inînd seamà de conditile istorice in care s-a format çi a évoluât limba noastrà maternà, a spus in continuare automi, este evident cà, dupa studiile asupra limbii romàne fi asupra limbilor romanice, însemnàtatea cea mai mare pentru noi trebuie sà o prezinte studiile de slavisticà. Din punct de vedere çtiintific limbile slave ne intereseazà, înainte de tóate, prin contribuya lor la evoluta limbii noastre materne. Prima lucrare de care am avea nevoie în aceastà privinfà este un studiu similar celui realizat acum un secol de Fr. Miklosich 2, dar mai aprofundat çi înte-meiat pe baze teoretice noi: influenza slava in limba romàna. Un eveniment însemnat în istoria recentà a studiilor de slavisticà de la noi, a continuât acad. I. Iordan, 1-a constituit înfiinfarea Asocia^iei Slaviftilor (1956), al càrei organ, Romanoslavica, cuprinde variate contribuai la cunoaçterea raporturilor lingvistic slavo-române.
      Cît priveçte studiile de lingvisticà generalà, a spus referentul, ele nu trebuie sà se limitcze la cúrentele noi, întemeiate tóate pe metode descriptive, ci sà continue, pe baza unei informati] làrgite çi a conceptiei filozofice aprofundate, vechea tradire creatà în secolul al XIX-lea çi dezvoltatà de Ascoli, Schuchardt, Meillet ç.a. Oricare ar fi însà conceptia de strictà specialitate çi metoda folosità de lingviçtii noçtri în rezolvarea problemelor pe care le cerceteazà, ei trebuie sà lucreze in spiritul filozofiei marxist-leniniste, sà încerce a o pàtrunde mai bine, pentru a da in felul acesta faptelor studiate o interpretare çtiintificà exactà.
      A urmat comunicarea lui Al. N i c u 1 e s c u, Lucràri românefti de lingvisticà romanicé 3, o trecere în revistà a principalelor studii asupra limbii romàne çi celorlalte limbi romanice ale lin gviç tilo r noçtri de la P. Maior çi T. Cipariu pînà în prezent, çialui Marius Sala — Locul limbii romane între limbile romanice 4, o încercare interesantà de a pune în legàturà cîteva tendinte fonetice din limba românà eu fenomene analoage, reprezentînd tendinte interne general romanice, din alte limbi ale Romaniei.
      Celelalte referate çi comunicàri prezentate la Conferirà au fost axate ìn jurul urmàtoarelor çase problème: I. Dic\ionarul limbii romàne, II. Tratatul de istorie a limbii romàne, III. Problème ale limbii romàne literare, IV. Problème, de dialectologie româneascâ, V. Probleme ale gra-maticii limbii romàne çi VI. Metode noi de cercetare a limbii.
      I.	Pornind de la analiza criticà a fascicolelor A-L ale Dic\ionarului limbii romàne (DA), apàrute între 1906 çi 1944, în referatul sàu Dic\ionarul limbii romàne (DLR), prof. I. Coteanu a prezentat problemele de principiu pe care le pune continuarea lucrârilor pe baze lexicografice noi. în cîtiva ani vor aparea, pe fascicole, literele M—Z ale DLR, urmînd sà se treaeà apoi la revizuirea, compietarea çi modernizarea partii publícate anterior a DA (literele A-L).
      în strînsà legàturà eu problemele din referatul prof. I. Coteanu au prezentat comunicàri
V.	B r e b a n (Cluj) — Regionalismele în Dic\ionarul limbii romàne çi N. A. U r 8 u (Iaçi) — Problema etimologici neoloeismelor limbii romàne.
      în comunicarea sa, în legàturà cu etimologia rom. mucenici « colâcei», prof. V. Kiparsky a aràtat cà la baza rom. mucenic, mâcenlc « colàcel » stà un cuvînt de origine slavà eu acelaçi sau aproape acelaçi sens (cf. rus. MyuHÙK « turtà din fàinà de secará»,« lipie din fàinà de griu» etc., constìnd din radicalul muk- «fàinà» çi sufixul -nik), pe cînd la baza cuvîntului rom. mucenic, mâcenic « mártir» stà slav. mufenik, mbâenik, cf. bulg. MbueuÚK, ser. MyneHÚK rus. MÿneHUK. Desi formate de la acelaçi vechi radical slav *mçk-, cuvintele mutnik çi muâenik (mbtenik) reprezintà douà unitàri lexicale deosebite. Pe teren románese, cele douà cu vinte asemànàtoare fonetic s-au atras reciproc, in cele din urmà confundîndu-se. în dictionarele limbii romàne eie vor trebui sà fie tratate separat, ca omonime.
      II.	Referatul de bazà in legàturà cu Tratatul de istorie a limbii romàne a fost prezentat de acad. Al. Rosetti1, care a expus structura çi principiile elaboràrii acestei opere
       1 Vezi « Limba români», XIV (1965), nr. 1, p. 3 — 15 (abrev. LR). Acest référât fi majoritatea celor citate mai jos au fost publicate fi în «Revue roumaine de linguistique», t. X, 1965, nr. 1—3.
       *	Fr. Miklosich, Die tlavischen ElemenU im Rumuniechen, Viena, 1861 ; cf. articolul lui C. M i h i i 1 i, Locul iui Franx Miklotich in studierea elementelor slave din limba românà, Rsl, VI (1962), p. 209 — 220.
       •	Vezi SCL, XVI (1965), nr. 1, p. 45 - 54.
       « lbid., p. 55-65.