MANUSCRISE ROMÀNE$TI LA SOFIA 257 Ms. rom. 5 Catehism — 1797. Scris in limba rotnáná, cu litere chirilice, de Neofit monahul, rabin creftinat, al cárui nume apare in acrostih la p. 20. Este un manuscris foarte bine pástrat, de dimensiunile 23,5 X 17, legat in piele. Are 138 de pagini, numerotate cu cifre arabe. Pe pagina sint 31—56 de rinduri, scrise cu litere cursive foarte mici. Nu are ornamente. Manuscrisul cuprinde: p. 1 Prefafa in care autorul aratá cum la virsta de 40 de ani s-a creftinat, fiind botezat de arhimandritul kir Gheorghe fi starejul mánástirii Cernica, $i cum la indemnul mitro-politului Dositei a scris acest Catehism'. p. 4 Cuvánt inainte p. 20 Yersuri in acrostih fi data cind a fost scris. p. 21 Cuvánlul intii — Márturiile din prooroci pentru patimile lui Hristos, pentru ce a trebuit sá se intrupeze j¡ pentru ce a rábdat moartea pe cruce. p. 78 Cuvántul al doilea (Despre credinfa creftineascá pravoslavnicá singara cea adeváratá). p. 106 Cuvántul al treilea — Pentru ce au ramas jidovii a$a intunecafi de nu vin catre Hristos fi din care neam au fost acela care au primit sfintul botez de la apostolii Petru f i Pavel j¿ din care neam au fost vinzátorul luda. p. 127 Cuvántul al patrulea — Despre vremea cind va fi o turmá yí un pástor. 1 Pentru principala lucrare a lui Neofit, tipàrità la Iasi, in 1803, cu o largá circulare (edi{¡a a Il-a apare in, acelasi an, a Ill-a in 1839, tradusá fi in grecefte (1818), vezi I. Bianu—N. H o d o f, Bibliografia romàneascn teche voL II, p. 446 — 447 §¡ D. Simonescu BRV, IV, p. 304 — 305. Din grecefte, cartea e tradusá in bulgárefte, tipárin-du-se la Salonic in 1839. Traducerea bulgara are o introducere, apoi Predoslovia, al cárei inceput e la fel cu Cut intuí innin'e din Ms. rom. 5. O deosebire apare in privin(a virstei autorului. ín manuscris, Neofit are 40 de ani, iar in carte 38, defi data acesteia e ulterioarà celei din manuscris. Versiunea bulgàreascà nu are versurile in acrostih, care apar atit in manuscris, cit fi in editiile in limba romànà. Defi atit manuscrisul cit fi lucràrile tipàrite sint constituite din patru capitole — dintre care numai ultimili are acelafi titlu in toate — tratarea in mannscris diferS de cea din edijiile tipàrite. 17 —c. 844