ALEXANDRU I1ASDEU Í?I G. S. SKOVOROHA
197
Dupà cum se va vedea, aeeastà idee, ca §i aitele din aceastà paralela, vor fi reluate de Hasdeu §i in serierea mai euprinzàtoare despre Skovoroda. Elemen-tele de cunoa§tere nu trebuie sà izvoraseà din speculatii teoretiee, ci de pe urma experientei. Farà acest lucru, viata §i invàtàtura filozofului nu prezintà importanza cuvenità §i nici teluri. Pentru a putea stabili valoarea intelectualà a gindi-torului ucrainean trebuie mai intii determinata aria §i profunzimea cuno$tin-Celor lui. Altfel, nu ne putem rosti, nu putem face aprecieri nepàrtinitoare. « Càci birfelile nu sìnt aprecieri», adaugà Hasdeu. Aluzia se referà la cei care au combàtut pàrerea lui despre Skovoroda, printre care, dupà cum am vàzut, §i Orest Eveckij Càci el, Hasdeu, a fost primul care a càutat sà reconstituie pe vestitid Skovoroda, càruia societatea nu i-a acordat importanza cuvenità, din cauza lipsei de intelegere a contemporanilor din cíasele de sus. Preopi-nentilor sài el le opune un citat din Pliniu, in care autorul latin vorbe§te despre unitatea indefinita a naturii1 : « Ceea ce afirma Pliniu despre naturà — adaugà Hasdeu — acela^i lucru repet §i eu despre Skovoroda, pentru cà via^a fiecàrui ginditor e in desfà§urarea ei unitarà, ca fi natura». Continuind a ràspunde celor care pìnà atunci dàduserà o altà interpretare operei lui Skovoroda, Hasdeu tine sà precizeze cà « invàtàtura acestuia n-are un caracter rapsodie», ci e incorporata íntr-un sistem cu totul armonios. De aceea, el e hotàrit sà-1 numeascà pe Skovoroda un Socrate al Ucrainei, iar nu un Diogene cinic, cum 1-au numit altii.
    Hasdeu recunoa§te cà apropierea de Socrate e indràzneatà §i de aceea, in partea a doua a articolului sàu, dezvoltà aceastà paralelà, scotind in relief citeva puncte comune din viata §i opera acestor doi filozofi, atit de depàrtati in timp §i spatiu. §i unul §i altul au simtit chemarea de a deveni dascàli ai popoarelor lor, spunea Hasdeu. Ascultind de glasul acestei chemàri, amindoi au devenit dascàli populari in adevàrata acceptie a cuvintului. Ceea ce la Socrate e Demonion, la Skovoroda e Minerva 2. Viata amindurora s-a plàmàdit din acelea^i elemente: entuziasm §i ironie. Atit la unul, cit §i la celàlalt, entu-ziasmul era elementul pozitiv al vietii, iar ironia exprima latura negativà. Socrate tàlmàcea poporului grec natura umanà dupà sensul lucrurilor incon-juràtoare, iar Skovoroda explica semenilor sài acelafi text al naturii, insà pornind de la inspiratie. De asemenea, pentru amindoi temeiul §i conditia ori-càrei invàtàturi era cunoa§terea de sine. Pe aceastà linie, Hasdeu dezvoltà indeosebi asemànàrile dintre conceptiile acestor doi ginditori in procesul cunoa§-terii. De§i documentata cu citate din manuscrisele lui Skovoroda, pe care Hasdeu le-a aflat la diferite persoane din Harkov, totu^i expunerea lui e greoaie §i stràbàtutà de idei uneori destul de incoerente. Retinem insà ultima precizare fàcutà despre Skovoroda, pentru semnificatia ei socialà: ca §i Socrate, care se mìndrea cu numele de a fi un dascàl popular, Skovoroda spunea despre doctrina lui eà e o «tesàturà §i impletiturà populará», iar el « un prieten al tàranilor». El nu fàcea parte «din numàrul multor invàtati semeti §i infumu-rati, care nu dórese sà stea de vorbà cu fratii-mujici».
     Cu prilejul acestei seurte paralele, Hasdeu ne dà §i citeva informatii in legàturà cu soarta scrierUor lui Skovoroda. El afirma cà filozoful ucrainean a scris «in spiritid poporului» trei lucràri separate : 1) Narchiz, convorbiri, 2) Para-
      1	« Naturae vis atque majestatis in omnibus momentis fide caret, si quis modo partes ejus ac non totam complectitur animo».
      2	Lui Skovoroda ii plàcea deseori sà-ji dea nume din mitologie ?i Biblie: Minerva, Inger, Apostol, Prooroc, Spirit 5.a.