BIBLIOGRAFIE
349
turilor lingvistice slavo-albaneze nu sint nici pe departe epuizate. Aceasta se referà nu numai la problemele de ordin teoretic, legate de aceasta tema, ci fi la partea ei descriptivà» (p. 9).
      ìntr-adevàr, mimeroasele publica^ii in limba albanezà din ultimele douà decenii, in special cele de beletristicà fi unele lucràri lingvistice, inregistreazà un bogat material, necercetat incà, din domeniul rela^iilor slavo-albaneze. O parte din acest material a fost cules de autoare fi prezentat in lucrarea de care ne ocupàm in capitolul « Citeva slavisme nestudiate in lucrà-rile anterioare». Din cele peste 120 de slavisme semnalate aici pentru prima datà de A. V. Des-nitkaia, cele mai numeroase se referà la activitatea locuitorilor de la sate, ca : gllavinè « butucul ro^ii (la car)», govadar « vàcar», grabujè « greblà», kleshte « clefte», kopartj « aline», kerbac «bici», otavè « otavà», pojavà « pàturà», sovajkè «suveicà», spicè « spijà», slog « stog» etc. sau exprimà diferite ac^iuni : kalit «a càli», llomit « fringe», « a rupe», plevas «a pluti», prondit « a produce», selitem« a se afeza, a intemeia o afezare, o gospodàrie» fi aitele.
      De notat cà ceea ce a preocupat-o pe autoare a fost nu atit stabilirea etimonului cuvintelor studiate, cit identificarea acestor cuvinte ca provenind din dialectele slave, fapt dovedit, nu numai de spa^iul uneori restrins acordat explicàrii evolujiei fonetice fi semantice (cf. plaf — p. 11, jarcinè, oreshkè, koprik — p. 13, valishtè — p. 14, postai, poslatem — p. 16), ci fi de folosirea semnului—fi nu<, inaintea termenilor slavi, citaci mai ales din bulgarà fi sir-bocroatà. Materialul este selectat cu deosebità grijà, afa cà doar in cazul a douà cuvinte (cacul « mo{ la pàsàri» fi kèpushè « càpufà») se ivesc indoieli asupra originii lor slave. E de observat, insà, cà la cuvintele kleshte (p. 11), okitè, tinè (p. 14) fi postai, postatem (p. 16), ar fi fost nimc-rità citarea maced. Kjteuinie, s.n., oKum, muna fi, respectiv, nocmane, care le explicà mai bine din punct de vedere al formei sau sensului.
      In continuare, A. V. Desni^kaia se oprefte mai pe larg asupra unora dintre imprumuturile care prezintà importan^à pentru istoria limbilor slave fi lexicologia istoricà albanezà (p. 18 —19), atràgind totodatà aten{ia asupra faptului cà in multe cazuri e greu de precizat limba slavà din care s-au efectuat diferitele imprumuturi; aceasta datorità, in primul rind, lipsei de cercetàri din domeniul geografici lingvistice albaneze.
      Ultima parte a lucràrii este consacratà studierii caracterului slavismelor din albanezà fi a locului pe care il ocupà eie in cadrul vocabularului acestei limbi, de o aten{ie deosebità bucurindu-se problema adaptàrii lor la sistemul morfologie al limbii albaneze.
      Ocupindu-se de caracterul rela^iilor lingvistice slavo-albaneze, autoarea aratà, in incheiere, cà influenza slavà asupra limbii albaneze s-a exercitat in condili il e unei convie^uiri albano-slavc indelungate fi pafnice, ale unor strinse rela^ii economice fi culturale fi ale unui bilingvism de duratà. Aceasta a fàcut ca ea sà nu ducà la « pàtrunderea unei noi terminologii, legate de inova^ii materiale, ci la imbogà^irea sinonimiei, la o finà fi detaliatà diferentiere de denumiri, care reflectà cele mai variate aspecte ale vie^ii tàràncfti» (p. 28).
      Dupà cum reiese fi din cele spuse pinà aici, lucrarea constituie, prin bogara materialului inedit, o contribu^ie importantà la studiul relatiilor lingvistice slavo-albaneze.
      La sfirfitul lucràrii este publicat un destul de cuprinzàtor rezumat in limba francezà.
DORIN GÀMULESCU
     ACAD. AL. BOSETTI, Istoria limbii romàne. III. Limbile slave meridionale (sec. VI—XII). Editia a cincca, revàzutà si adàugità, Bucureçti, Editura §tiintificà, 1964, 153 p. -j- 1 hartà
      In préfaça primei edi^ii a acestui volum, din 1940, autorul aràta cà ifi propune sà cerce-teze influenza limbilor slave de sud asupra limbii romàne in perioada dintre sec. VII —XIV. Edibile ulterioare (II, 1950; III, 1954; IV, 1962; V, 1964) au pàstrat in generai distributia problemelor cercetate in prima édifie, insà perioada de timp a fost circumscrisà la sec. VI —XII. Lltima édifie, de care ne ocupàm aci, precizeazà cà lucrarea e consacrata« expunerii unui fragment din istoria limbii romàne : epoca primelor contacte cu slavii meridionali fi influenza limbilor slave de sud asupra popula^iilor romanízate, incepind cu sec. al VI-lea al erei noastre, pinà in secolul al XII-lea» (Préfaça la ed. IV, reprodusà fi in ed. V, p. 6).
      Defi la prima vedere s-ar pàrea cà volumul de fa{à reproduce problemele tratate in edibile anterioare, totufi materialele au fost revàzute, unele dintre ele fiind supuse unei noi redactàri. In afarà de aceasta, fi edi{ia de fajà pàstreazà in anexà o serie de fapte studii publícate de autor intre 1954-1963 (p. 109-129).