122 EMIL VRABIE § 20. In silabä finalä inchisä dupä o consoanä moale /e/ fi /a/ se reali-zeazä printr-o variantä comunä de tipul i. De citeva ori, pentru /e/ am notat $ (e inchis). Exemple: yalod’in « flämind», l'e'b'it’ «lebädä», päl'ec « deget» etc.; zäic « iepure», m'es’ic « luna», da^d'è's'it’’ « pinä la zece» etc. § 21. ln silabä interioarä dupä o consoanä dura /o/ fi /a/ se realizeazä prin y: üdyCka « unditä», bubyi'ka « flu ture», k'islyva malakd « lapte acru» (genit. sg.) f.a. ; d'óryyiut «(ei, eie) zmulg», p'isynka « ou incondeiat» (cf. Dal, III, 113, nucaHKa «idem») etc. § 22. ln silabä interioarä dupä o consoanä moale /e/ fi /o/ se rostesc i : d’é'r’iva «copac» vym’itu «voi matura». § 23. Cazuri singulare /u/ posttonic realizat ca y : kórsyn « gaie»; /«/ posttonic realizat ca u : jäluuka «vacä stearpä», ni’bzdu^rakuuk'im’i « intre copite» (la cornute), cf. Dal, IY, 57 paKoeuna (vezi § 13). § 24. Vocalele posttonice neaccentuate, mai ales dacä se aflä in vecinä-tatea lichidelor r, l, pot sä disparä in vorbirea aUegro, ca, de ex., idvrynka « ciocirlie» (¡iävoronka/, s.f. !;, a « copac» (/d'ér'evo/) etc.1. CONSONANTISMUL § 25. ///, /¿/, /c/ nu au partenere fonologice palatalizate. Pentru /(*’/, /£’:/, /¿’:/’ Ul nu functioncazä partenere fonologice dure. Totufi am notat ac'ü, kóc'ik fi alte citeva cazuri (v. Glosarul) cu c\ § 26. Opozitia consoanä labialä durä co consoanä labialä moale nu este activä in pozitie finalä, unde nu apar decit labiale dure (nepalatalizate) : krou « singe», Vubóu. « dragoste», s'em « fapte» etc. ìn yólup ( < golub’) « porumbel» ¡b/ s-a generalizat in paradigma: dva yóluba « doi porumbei» etc.2. § 27. in finalä absolutä /s':/ fi /¿’:/ ifi pierd lungimea, devenind, in urma neutralizärii corelatiei de sonoritate, De ex., xrüs: ik (diminutiv) «cäräbuf», dar xruf ; doi': ik (diminutiv) « ploaie », dar do f. § 28. in urmätoarele cazuri am notat r, iar nu r’ : za^rybäm'i « (S-au dus) dupä ciuperci», rymyr’ « curelar» (cf. Dal, IV, 96 puMapb (deci r'imar'). § 29. Ijl dupä consoanä palatalizatä pare a fi facultativ. De ex., informatomi A.A. rostefte, de la un moment la altul, cind sv^in^jà, cind sv'in'à« porc». Cf. fi: v'üya « furtunä» (in rusa comunä /u’yiiga/), p’é'r’i « pene» (lp,ér,ji/, cf. in rusa comunä /p’er’ja/)» plàt'a « rochie» etc. R. I. Avanesov serie cä disparitia lui j in aceastä pozitie este un fenomen pe care graiurile ruse convergente nu-1 cunosc (OnepKU . . ., 206). Fenomenul e larg cunoscut insä in graiurde ucrainene, inclusiv in cele«pocuto-bucovinene»3, cu care au fost fi sint in contact lipovenii de la Climäuti. § 30. Ìn legäturä cu corelatia fonologicä de sonoritate a consoanelor de semnalat este, in primul rind, opozitia /x/ co /y/ (fatä de /k/ oa /g/ din limba 1 Vezi P. S. Kuznefov, Pyccxan duoAeKmoAoeun, Moscova, 1960, p. 69; R. I. Avanesov, OnepKU..., p. 60; N. V. Sidorov, Hao.itodeHun Had H3ukom oduoeo uc eoeopoe Pn3ancKou Meufepu, in <(MaTepna;iM h HCCJieflOBaHHH no pyccKofi ^HaJieKTOJioniH», I, Moscova, 1959, p. 104. 2 in legatura cu aceasta v. L. E. K a 1 n i n, Pa3eumue Koppe.wifuu meepdux u mmkux coiAacHbix (fioneM e CAae.HHCKUx h3ukox, Moscova, 1961, p. 51 — 53 fi 57—59. 3 Vezi F. T. J i 1 k o, lucr. cit., p. 54 $i 115.