CONTRIBUITI LA STUDIUL TERMINOLOGIEI SOCIAL-POLITICE A SLAVONEI ROMÂNESTI (Termeni si sens uri specifice cronicilor)
LUCIA DJAMO - DIACONICA
    Alàturi de documente, cronicile româneçti scrise ìn limba slavonà prezinta un pretios material lexical pentru istoria limbii slavone §i a celei romàne. în comparatie ìnsà cu documéntele, textul cronicilor noastre din secolele al XV-lea si al XYI-lea a stat mai putin in obiectivul lingviçtilor 1, de§i eie se caracteri-zeazà prin aceea§i complexitate §i diversitate lexicalâ. Spre deosebire de documente — acte de cancelarie care trebuiau sa fie incadrate ìn anumite formule consacrate, specifice genului — , cronicile, ca scrieri narative (primele ìnceputuri ale literaturii istorice), se caracterizeazà printr-un stil retoric, uneori pompos, în mod firesc, stilul difera de la un tip de scrieri la altul §i deosebirile stilistice se reflecta si in lexic. Literatura noastrâ veche, ca §i alte literaturi ale popoa-relor vecine, a luat ca model literatura greaca, sub influenza careia apar uneori calcuri, traduceri ad litteram, precum §i îngrâmàdiri de epitete etc. în cronici apar únele tràsâturi lexicale specifice: pe de o parte sînt folositi termeni noi, iar pe de altà parte unii termeni atestati în documente îçi lârgesc sfera sensu-rilor. în articolul de fatâ ne propunem sà desprindem cîteva aspecte aie deose-birilor lexicale dintre limba cronicilor §i aceea a doeumentelor. O parte din cuvintele ce le vom analiza reflecta realitáti din târile romàne, iar o altà parte sìnt oglindirea unor realitáti din afara statelor noastre feudale. Cuvintele le grupàm ìn trei capitole: 1) termeni privitori la conducàtori §i conducerea de stat ; 2) termeni referitori la sfatul domnesc, demnitari, dregâtori çi functii ;
3)	termeni privind cíasele sociale 2.
     1	Un loe aparte il ocupa studiile introductive la Vechile cronici moldoveneçti pinâ la Ureche, lìucuresti, 1891, precum fi la Letopisetul lui Azarie, Bucureçti, 1909, in care loan Bogdan se ocupà pe larg de particularitàtile de limba ale cronicilor slavo-romàne, relevind
o	serie de tràsâturi lexicale ìmprumutate din Manasses sau din alte izvoare.
     2	Izvorul principal il constituie P. P. Panaitescu, Cronicile slavo-romàne din sec. XV—XVI, publícate de loan Bogdan, editie revâzutâçi completata de P. P. Panaitescu, Bucuresti, 1959. Am folosit urmàtoarele abrevieri: Anonim — Letopisetul anonim al Moldovei; Putna,
I,	II — Letopisetul de la Putna nr. I II; Macarie — Cronica lui Macarie; Eftimie — Cronica lui Eftimie; Azarie — Cronica lui Azarie; Cr. moldo-rusà — Cronica moldo-rusà; Cr. murala — Cronica murala de la Suceava; Cr. moldo-polonà — Cronica moldo-polona; Cr. sirbo-mold. — Cronica sirbo-moldoveneascà; Bucovài — Cronica murala de la Bucovât; Tepe§ — Via\a lui Vlad l't‘l>ef (Povestiri despre Dracula voievod); Neagoe— învâtâturile lui Neagoe Basarab catre fiul sàu Teodosie.