98
LUCIA DJAMO-DIACONICA
    De pildá: nocAdEk íahhk ottv ckom^k c<ihokhhkk « trimitind pe unul dintre dregátorii sái» (Eftimie, p. 115); KaKO riOAOEaeTk rocno^pS C4hokhhkw ckox oyTkKMHTH «cum se cuvine domnului sá intocmeaseá pe dregátorii sái» (Neagoe, p. 229).
    Fárá deosebiri fonetice, cuvintul canoeHUK se pástreazá ín limbile búlgara §i rusá.
     P a >1 H t í a k « sfetnic, sfátuitor» apare aláturi de c'KE'kTHHK'K, termen atestat frecvent ín documéntele slavo-románe. Substantivul este un derivat al verbului slav vechi pa>iHTH 1 « a voi, a binevoi, a iubi, a-i fi drag», format cu sufixul-Tírtk.
    Ínregistrínd termenul atestat in manuscrise sirbe§ti, Miklosich (Lexicón, p. 797) 51 traduce epaaxTjc, « amator» deci cu sensul cu care este mentionat §i de Mardarie Cozianul, care-1 traduce prin wEHTOprc (p. 226). Sreznevski ínregistreazá cuvintul polisemantic pa>iHTfAk, la care unul din sensuri — npiieepotceneif « partizan, adept» — pare a fi mai apropiat de sensul intilnit £n Ñeagoe, din care citám: aijif Htn'ÍH h wt p a 4 h t e a k KaniH\' HaBajKAaAiTK Kac Ha pa3MHpTf h Ha o\'eThctro ... cYt o\'eo p a i h t e a a Raui* 4,4 he K-fcpSfTf « dacá vreunii §i dintre sfetnicii voftri vá vor índemna la vrajbá §i la ucidere. . . pe ace§ti sfátuitori ai vo^tri sá nu-i credeti» (p. 241).
    Hp'kK0Ka3dT(AK2 « intiiul sfetnic» este un cuvint probabil tot medio-bulgar, compus din numeralul ordinal np'KK'h §i substantivul slav vechi Ka3aTfrtks, format dupá modelul sinonimtdui sáu iipTvROC’KR'kTHHK'k.
     Termenul apare la Macarie in acest context: iVTCfeMí GTtijsaH KOíKO,\a TAas^i XarA\aHa cnofro kSiiho >kí h np'kROKdsdTfA-fc cRdíro HapHnaeMaro ílpsSpe «§tefan voievod a táiat capxd hatmanului sáu §i totodatá intíiului sáu sfetnic, numit Arbure» (p. 80).
    llp'kEO^paHHTíAk, « cápetenie, administrator suprem al unei cetáti, primul pázitor» este un termen format din numeralul npTiR'k §i substantivul jfpaHHTiAk, probabil dupá modelul unor cuvinte ca np'kKWKHTfAk sau np-kKO-C’kR’bTHHK'k. Nu poate fi exclusá ipoteza cá termenul ar fi o creatie a slavo-nei románe§ti.
    ín crónica lui Macarie apare in acest context: np-kR©jfP‘'HHTe‘'lf rpa,\a. .. 3A0A\kiniA kax^ h tkih Ha nap-k « cápeteniile cetátii. . . aveau §i ei ginduri rele impotriva domnului» (p. 85).
    II	pHCTdK*k « conducátor, supraveghetor, functionar administrativ, crai-nic, pristav» credem cá este sinonim cu derivatul npHCTaKKNHK’k (format cu sufixul-kHHKTv), atestat atit ín textele slave vechi, cit §i ín cele ruse vechi 4, fiind format din prefixul npH- §i rádácina verbului CTaKHTH.
    Termenul se íntílnefte numai ín povestirile despre Dracula voievod: ckEpas c/h civ EC'bAMv EOHHkCTEOAV’k H íipHCTaRORf napCTRÍH « adunindu-§i toatá oastea §i pristavii impáratului» (p. 201); wrc’b*« rAaEoy npHCTdKoy wHOMoy « a táiat capul acelui pristav» (p. 206).
    1Vezi Sadnik §i Aitzetmüller, Handwörterbuch, p. 111; Vasmer, REW, t. II, p. 498.
      2	I. Bogdan relevä folosirea de cätre Macarie a acest ui termen, dar il traduce impropriu «intiiul intre instructori, instructorul principal» (Vechile cronici, p. 100).
     3	Vezi Sadnik 51 Aitzetmüller, Handwörterbuch, p. 44; M i k 1 o s i c h, Lexicon, p. 279.
    4	Sadnik $ i Aitzetmüller, Handwörterbuch, p. 106 §i 308; Sreznevski, Mamepuajtbi, t. II, col. 1458.