BIBLIOGRAFIE
377
culturii europene, circuiate care, evident, a trebuit sa se incadreze in tiparele stilurilor de cultura diferite, dar profund asemànàtoare, datorità bazei comune: antichitatea greco-latina. Semnalàm, a§adar, problemele importante pe care studiul convingàtor al Mariei Corti le implicà. Cercetàtorii culturii vechi romàne§ti §i ai versiunilor slave ale Fiorii Darurilor vor gtìsi de asemenea un material care ii intereseazà indeaproape.
AL. DUTU
     nicni npo eemiMana CeipneecbKoeo 3 HeonydniKoeauoeo 3ÓipHUKa M. B. roeoAH, niAr0T0Bi<a a° ApyKy Ta BCTynHa 3aMÍTi<a O. C. PoMaHipi, «Hapo^Ha TBopqicTB Ta eTHorpa(J)ÍH», Kiev, 1964, nr, 4, p. 79—82
      ín §tiin|á se intimplá nu o datá ca o anumitá párere, care timp de zeci de ani trece dintr-o scriere in alta §i devine axioma, sá fie rásturnatá, pe neafteptate, de o descoperire neprevázutá. E cazul articolului semnat de O. Romane^, de la Universitatea din Cernáu^i, §i intitulat Cintece despre hatmanul Sviercevski intr-o culegere inédita a lui N. V. Gogol.
      ín binecunoscuta Hctnopuvecrcue necuu AuuiopyccKOZO uapoda, v. I, publícala in 1874 de V. Antonovici §i M. Dragomanov, cxntecul despre Sviercevski, care sub titlul HadepoónoM necub CeupeoecnoMy, apáruse pentru prima datá in culegerea 3anopoDiccKaH cmapwia a lui I. Sreznevski, vol. I, este considerat ca o opera, dupá tóate probabilitá^ile, pseudopopulará.
V.	Antonovici §i M. Dragomanov au emis aceastá opinie deoarece socoteau cá, pe cale foneticá, nu se putea explica transformarea numelui eroului din polonezul« Sviercevski» in ucraineanul « Svirhovski». ín plus, ei erau influen^a^i de convingerea, instápinitá la acea datá, cá culegerea lui Sreznevski ar fi compusá in mare parte din opere pseudopopularc. Párerea emisá de acegti autori s-a impus repede. A acceptat-o M. Kostomarov, care a ajuns sá se indoiascá piná §i de autenticitatea variantei aceluia§i cintec din propria sa culegere, fiindcá o transcrisese dupá caietul unui coleccionar. ín época sovieticá teza neautenticitájii cintecului a fost reluatá $i imbo-gá{itá cu argumente noi de A. ¡}amrai mai intii in articolul JJo nouawK’ie pomamnu3uy rev. yupaina Ns 9 1929 pag. 48 apoi in cartea XapKiecbKa iukoaü pOMawnuKie (Markov, 1930, v. I. p. 59,64,65-67, 72).
      Ideia se bucura de atita autoritate incit cintecul nu a mai apárut in nici una din antologiile de folclor ucrainean.
      Iatá insá cá O. Romane^ a descoperit, intr-o culegere ineditá de cintece istorice ucraincne a lui Gogol, o variantá necunoscutá, incontestabil populará, ceea ce confirmá párerea cá avem de-a face cu o operá care a circulat in popor la inceputul secolului XIX §i pe care, dupá tóate probabilitájile, Sreznevski fi colaboratorii sai au auzit-o chiar din gura poporului. in culegerea lui Gogol, descoperitá, abia in 1956, figureazá chiar douá variante ale acestui cintec. Un Ínteres deosebit prezintá prima variantá, a cárei traducere in limba románá o dám mai jos (in paralelá cu tcxtul original):
Oñ 3 BOJIOXaMH TypUHK flepeTfeCH,
A 3 TaTapaMH bojiox 6'en»CH.
I	tí i ci y BonomHHy Piayn,
A bojioxh ko33kíb ao ce6e 3ByTb.
Oñ BOJIOXH K033KÍB ao ce6e 3ByTi»,
¿lo K033KÍB Tani pini Beflyn.:
—	Bía Mopn ñ bía Uapn-ropofla bítph ry^yn.. TypKH i TaTapw y BojioiuHHy ñ^yn».
Oñ B>Ke BOJioniabKi 3eMJii pyñHyjon», PyñHyton,, iuuoHAPyH>Tb, hc MHjiyjon».
Oñ ñain., naHOBe, Haw noMOJKin.,
Cboio cjiaBy K03am»Ky cno.M’muTb ! —
Tofli-TO naHOBe K03aKH BHcrrynajiH,
JXo Bojioihhhh flopo>KKy Torrrajro.
A illIJTH Í3 i.MH MOTHP»! TeTbMaHa,
Bei MOTHpe xopoópHl aTaMana.
mo OflHH TO naH nHUJHHñ CBiprOBCBKHñ,
A ino ApyrHÌi TO naH 36opoBCbKHñ,
A mo TpeTift TO naH Mopo3eHKo,
A uxo HeTBepTMñ to naH ropjieHKO.
A CTapiuHií Hafl ímh CBiproBctKHH naH, Xopo6pnñ 3anopoH<cbKHñ ren»MaH.
5Ik »e ñmoB bíh ao Bojioihhhh 3 AOMy,
Ha Konto He BurpaBas, HeAoßpe«*- *iyB(aB).
He to 6aTCHi>Ko cuna npomaB, niaGjno Ta 36poK> AaBau ;
Vai, cu moldovcnii se bate turcul,
§i moldoveanul ne batc cu tStarii §i unii si al| ii au pornit in Moldova Iar moldovcnii cheamfi la ci pc cazaci §i le vorbese astfcl cazacilor:
Dinspre mare fi dinspre Tarip^ad sufla vintul Turcii fi tàtarii vin apre Moldova
Vai au fi inceput bù aduca pràpàdul in tara Moldove»
Nimicesc, jefuiesc, nu ftiu de milfi
Vai, venivi jupini, ajuta(i-ne pe noi
AduceJi-và aminte de faima voastrà cfizàceascà
Atunci jupinii cazaci se urnirà
Ìfi fécura drum spre Moldova
§i au mers cu ei patru hatmani
Primul — jupinul marct Svirhovski
Al doilea jupin Zborovski
Al treilea jupin Morozenko
§i al patrulea jupin Horlcnko
?i mai marele peste ei estc jupin Svirbovski
Viteazul hatman zaporojan
Ond porni in Moldova de acasà
Nu-fi afilla calul, pre»im{ea o napastà
Nu tatfil Sfi lua rama» bun de la fìu
Dindu-i »abia fi arma
Ci-1 conduse marna pe fiu.
Il	inso{ea cu lacrimi