MICKIEWICZ In literatura romàna
 189
albe, ale càrei brazde erau cultívate cu atita lux, incit ràzoarele gradimi deveniserà o ferma, unde domnea ordinea fi iinbelfugarea. Porcile ìngràtite, larg deschise, aratau ospitalitatea stàpìnilor fi pàreau cà invita pe càlàtor sa vie sa se odihneascà de oboseala drumului».
    Automi a avut de gind sà continue publicarea poemului, dar gazeta §i-a incetat aparitia. In schimb, Al. Iacobescu a publicat traducerea baladei fantastico Tukaj, in« Viata literarà» de la Craiova pe anul 1915 1. Traducerea este fàcutà in versuri albe, dar cu efecte de culoare §i ton, in chipul creatiei lui Mickie-wicz:
                       « La ràsàrit, intr-un azur himeric,
                     Urea pe scàri de slava luna plinà Porni apoi prin vesela gradina.
                      Cununi de fiori dormeau pe brazde-nalte ;
                      Zefiri treceau in zbor, ràpind parfumul,
                     Privighetoarea, nevàzutà-n umbra,
                     Cinta, cum nu cintase niciodatà».
    Dacà primul ràzboi mondial a intrerupt continuitatea interesului pentru opera lui Mickiewicz, dupà terminarea ràzboiului §i intre cele douà ràzboaie nu s-a ajuns la un nou ritm al traducerilor. In 1925, Ileana Zara a transpus, dintr-o versiune francezà, citeva fragmente din Pan Tadeusz §i aitele din Dziady, publicate ca anexà la cursul de istoria literaturii polone tinut de Stefan Glixelli la universitatea populara condusà de N. Iorga la Vàlenii de Munte 2. Traducerea este corectà, dar inseamnà prea putin pentru o epoca nouà, iar in unele locuri e nu numai prozaicà, ci §i burlesca, de pildà in cazul invocarli Lituanie! din Pan Tadeusz :
                      « Lituanie ! o patria mea !
                      S-a ispràvit cu tine !»
     De altfel, inceputul acesta superb, in originai, al poemului, pe care Mickiewicz 1-a trecut prin cinci variante pinà a nimerit acordul cel mai reu§it, este deficitar in tóate traducerde §i doar prin aproximatie s-ar putea transmite clocotul durerii poetului:
                      « Lituanie, Jara mea, tu efti ca sànàtatea,
                      Pe care o prefuiefti cind n-o mai ai;
                     Azi frumusejea ta, in toatà-a ei podoabà,
 O	vàd fi o descriu, fiindcà mi-e dor de tine».
    Renuntarea la rima faedà poate salva ideea.
    in anii puterii populare, in planul de traduceri integrale din literatura universalà s-a tradus in intregime in versuri §i s-a publicat poemul Pan Tadeusz 3 fi un volum de poezii *. Sìnt, negre§it, cele mai avansate realizàri in tàlmàcirea
     1	Adam Mickiewicz, Tukay, poema, trad, de Al. Iacobescu, in « Viaja literara» (Craiova), an. I, 20 iunie 1915, p. 83—84. §i aceastä baladä este tradusä dupä versiunea francezà a lui K. Ostrowski, care a adàugat operei o completare intenjionatà de Mickiewicz, dar reali-zatä de prietenul sàu Edward Odyniec fi publicatà in revista « Melitele», II, 1830.
2§tefan Glixelli, Scarta istorie a literaturii polone, trad, de N. I. Herescu, Vàlenii de Munte, 1925, p. 62—76 (fragmentele din Pan Tadeusz), p. 77—89 (fragmentele din Dziady).
     3	Adam Mickiewicz, Pan Tadeusz sau ultima incalcare de pàminturi in Lituania, traducere de Miron Radu Paraschivescu, Bucurefti, 1956, 463 p.
    4	Adam Mickiewicz, Poezii, trad, de Vlaicu Birna, Miron Radu Paraschivescu fi Virgil Teodorescu, Bucurefti, 1957, 207 p.