310
VICTOR VASCENCO
leicher, H. Steinthal, H. Osthoff, K. Brugmann, H. Paul, B. Delbrück, J. Baudouin de Courtenay H. Schuchardt, K. Vossler, G. Bonfante, F. de Saussure, A. Meillet, J. Vendryes, Ch. Bally, A. Marty, H. Gardiner, K. Bühler, Fr. Boas, L. Bloomfield, Z. C. Harris, E. Sapir,
B.	Whorf, B. B rond al, L. Hjelmslev , O. Jespersen, N. Trubetzkoy, V. Mathesius, V. Skalicka,
H.	A. Gleason, A. Martinet, V. Pisani, J. Casares, N. Van Wijk, A. Vaillant çi multor altora. în legàturà cu aceasta, ne putem închipui eîte avantaje practice oferâ consultarea unui material de specialitate atìt de vast çi atît de util — scris în diferite limbi çi apàrut în edi^ii devenite azi, în mare parte, o adevàratà raritate bibliografica — prin intermediul unei singure surse.
     Am amintit la început, ìn treacàt, aspectul didactic al problemei. Ar putea fi reluat çi precizat acum. In conditile ìn care rusa, limbà de circuiate international, este una din limbile stràine care — alàturi de francezà, englezà çi germana — se predà în çcoala noastrà de culturà generalà çi în ìnvà^àmìntul superior (fàrà a mai vorbi de sechile de profil din universitari çi institute pedagogice), reglementarea çi unificarca redàrii ìn limba romàna a terminologiei de specialitate este o necesitate evidentà. In alte tari, de pildà in Cehoslovacia, in afara Dic\ionarului rus-ceh de terminologie lingvisticà, asupra càruia vom reveni, au mai fost elaborate lucràri asemà-nàtoare, cu un profil mai ingust, destinate nevoilor çcolii 2, dupà cum tot in scopuri didactice au fost publícate (de exemplu, în Brazilia) dic^ionare lingvistice explicative 3.
     3.	Ca in orice dic{ionar bilingv, çi aici problema cea mai importantà ramine gàsirea unor echivalente cît mai adecvate. Este vorba, bineìn^eles, de termenii care au fost reda^i pìnà acum in mai multe feluri sau care n-au fost traduçi de loc. Principiul càlàuzitor de care trebuie sà se {ina seama in asemenea situagli este, credem, acela de a se pomi ìntotdeauna de la c o n \ i -n u t, de la sfera semantica a cuvintului. Un exemplu clasic il constituie termenii formai identici de tip (pAeKCUH—flexiune ìntre care, dupà cum am vàzut mai sus, nu se poate pune semnul egalit»{’¡i, ìntrucìt ìn^elesul lor este diferit (comp . çi rus. (frjieKCUn—ceh. flexe 4, unde deose-birea este aceeaçi).
     Cum s-ar putea traduce, {inìnd seama de acest principiu, un termen ca, de pildà, rus. Ko.iUHCcmeemioc uapeuue ? Se çtie cà de aceastà categorie de adverbe Jin, pe de o parte, cuvinte ca eecbMa «foarte», nontnu «aproape» (considerate in limba romàna tot adverbe) çi, pe de alta parte, edeoe« îndoit», empoe« întreit» etc. (ìn gramatica româneascà, numerale multiplicative). Echivalentul unui asemenea termen, ìn dicjionar, nu poate fi ìnsà nici numerai multi-plicativ, cum greçit socot unii 5, nici adverb, ìntrucìt in acest caz s-ar reda numai unui din elementele componente ale no^iunii, ob^inìndu-se pe pian bilingv o corespondenjà partíala. Tradu-cerea lui exactà, sub raportul con(inutului, este adverb cantitativ ®.
     Un alt exemplu: ModctAbUbie CAOea. Cele mai multe cuvinte din aceastà categorie morfo-logicà corespund, in gramatica limbii romàne, adverbelor çi locu^iunilor adverbiale (mai ales de afirmare : Konenno—firefte, necoMueuno—desigur, òeucmeumeAbHO— într-adevdr etc.)7. S-ar putea crede, deci, cà de fiecare data cìnd intìlnim ìntr-un text rusesc termenul Moda.ibubie CAoea, am putea sà-l traducem prin adverbe çi locu\iuni adverbiale. In realitate, nu tóate cuvintele modale din gramatica rusà sînt adverbe çi locu^iuni adverbiale, dupà cum nici toate adverbele çi locu^ianile adverbiale din gramatica româneascà (comp., de pildà, adverbele derivate în -eçte de tipul: románente, rusente etc.) nu sînt cuvinte modale. Cei doi termeni nu prezintà, açadar, decît o echivalenfà parlala. în consecinjà, sîntem nevosi sà folosim termenul rusesc, mai précis traducerea lui literalà: cuvinte modale.
      Ce-i drept, asemenea îmbinàri de cuvinte (adverbe cantitative, cuvinte modale) nu se întîl-nesc în terminologia româneascà, dar acest fapt cred cà nu ne împiedicà cîtuçi de pujin sà le folosim ca echivalente raportate la un sistem ling vi s tic stràin. în fond, terminologia oricàrei discipline este o chestiune de convenue, este un domeniu al vocabularului care se preteazà cel mai uçor interven^iilor exterioare, diríjate, din partea specialiçtilor respectivi, fireçte, eu partici-
       1 Estc vorba, bineSn^eles, de lucririle scrisc de J. Baudouin de Courtenay in poloni fi germ, ni, traduse in ultima vreme in rusefte $i apirute in volum: I. A. Baudouin de Courtenay, IhópanHbie mpydt* no oóuteMy «nwjhowhw, vol. I — II, Moscova, 1963.
       *	B. Cesai, Struiny mluvnicky terminologicky slovnik rusko~tesky, Praga, 1957 ; M. K r b e c, C. N o v a è e k, R. Z i m e k, Rusko-éeskd jaaykovidnà terminologie s ùvodem do studia ruského jazyka, Praga, 1958.
      3	J. Marouzeau semnaleazi doui diefionare de acest fel: F. Costa, Lexico gramatical, Rio de Janeiro, 1934; A. Nascente», Lexico de nomenclatura gramatical. Rio de Janeiro, 1946.
      *	Vezi «Bonpocbi H3biK03HaHHH», nr. 5, 1960, p. 150.
     ‘Maria Diaconescu fi Oleg Blagovescenschi, Contribuii la studiul comparativ — paralel al termenilor lingvistici in limbile rusd fi romànd, in AUB, Seria $tiin{e sociale. Filologie, X (1961), nr. 23, p. 621.
       *	11 intilnim, de pildi, la G li. B o 1 o c a n, Elemente de morfologie rusà, ìn Dicfionar rus-romàn, Editura ftiin|i-fici, Bucurefti, 1964, p. 828.
    7	Vezi E. M. Galkina-Fedoruk, K. V. Gorfkova, N. M. §anski, CoepeMeHHblù pyccKuù H3biK. JleKCiiKOAOtun, (ftOHetntiKCi, M0p(f>0A0ìu.H, Moscova, 1958, p. 384; Gramatica limbii romàne, Editura Academiei, vol. I, ed. a 2-a, Bucurefti, 1963, p. 308.