44
MOSKO MOSKOV
     Sä analizäm în linii generale partieularitätile §i legile acestui sistem. în sistemul lor de derivare limbile slave posedä o categorie specificä de préfixé : ka-, ko-, ska-, sko-, ska-, sko-, ca-, ce-, co-, eu-, ci-, sa-, se-, so-, su-, si-. Aceste préfixé reprezintâ elementele unui sistem derivativ foarte vechi, specific limbii slave comune. Corespondentele lui pot fi identificate în alte limbi indo-europene.
     în ansamblul säu, acest stetem a râmas însâ în afara preoeupärilor slaviç-tilor sau, mai exact, în afara preoeupärilor autorilor de dictionare etimologice slave. Totuçi, unii lingviçti, pe baza unor cuvinte asemänätoare, existente färä préfixé (toate acestea avînd acelaçi radical §i sensuri apropiate), s-au convins de incontestabila existentâ a acestor préfixé §i faptele i-au obligat sä le séparé de radicalul cuvintelor respective. într-adevâr, unele dintre aceste préfixé au fost separate, dar nimeni nu a încercat sä surprindä valoarea semanticä a acestui sistem de préfixé, sä tragä unele concluzii despre originea lor. Aceasta a fâcut ca unii lingviçti sä se îndoiascâ de existentâ sus-mentionatelor préfixé. Atunci cînd, totuçi, particulele ka-, ko- sînt separate, lingvi§tii le dau altâ expli-catie : contaminatie, haplologie, onomatopee. Alti lingviçti, în genere, nu separâ aceste préfixé, socotindu-le ca silabe initiale în componenta radicalului, ceea ce duce la unele concluzii grecite.
     Problema existentei unor anumite préfixé din acest sistem a f'ost pusä încâ acum 80 de ani. Lingvistul ceh Matzenauer recunoaçte particula ko- ca prefix çi o separâ în peste 40 de cuvinte din diferite limbi slave 1. Miklosich analizeazâ prefixele ko-, ka-, considerîndu-le particide pronominale 2. Berneker considerâ câ particula ko- poate fi separatä ca prepozitie în unele cuvinte compuse, verbale sau nominale 3. Machek separâ de asemenea prefixele ko- §i ce-, în Dicfio-narul etimologie al limbilor cehà §i slovacà 4. Yasmer este obligat sä recunoascä existentâ prefixelor ko-, ka-, ce-, si- în multe cuvinte ruseçti §i ucrainene, dar el nu le unefte într-un sistem §i nici nu le explicä 5. Çi alti lingvi§ti recunosc existentâ unora dintre aceste préfixé, dar pentru toti eie râmîn încâ o enigma. Clarificarea acestei problème prezintä o anumitä importantä metodologicä pentru dezvoltarea etimologici slave.
     în decurs de cîtiva ani noi am reuçit sä adunäm din diferite limbi slave peste 300 de cuvinte formate cu ajutorul acestor préfixé. Acest material ne-a dat posibilitatea sä punem problema originii §i semanticii sistemului préfixai amintit §i sä rezolväm ìntr-o anumitä mäsurä diferite laturi ale sale.
     Prefixele din sistemul analizat pot fi clasificate în cinci grupe principale:
1)	ka-, ko-; 2) ska-, sko-; 3) ska-, sko-; 4) ca-, ce-, co-, eu-, ci-; 5) sa-, se-, so-, su-, si-.
    Pe baza unor legi cunoscute din fonetica indo-europeanä §i slavä comunä se pot trage urmätoarele concluzii despre originea acestor préfixé :
     1.	Prefixul ka- provine din i.e. kä- sau kö-.
     2.	Prefixul ko- provine din i.e. kö- sau kä-.
     1	A. Matzenauer, Listy filologiche a pedagogiche. Vili, 1881, p. 185.
     2	f r. Miklosich, Etymologisches Wörterbuch der slavischen Sprachen, Viena. 1886, p. 152.
    3	E. Berneker, Slavisches etymologisches Wörterbuch, vol. I, Heidelberg. 1924, p. 531-532.
4	V. Machek, Etymologicky slovnik jazyka Heského a slovenského, Praga, 1957, p. 67, 210.
     5	M. V a s m e r, Russisches etymologisches Wörterbuch, vol. I — III, Heidelberg, 1953 — 1958: Ka-eep3a, I, p. 498; xa-e.Hja, I, p. 199; Ko-eopom, I, p. 585; na-KpuMcumb, ne-Kpbiyicwnb, III p. 300; uie-eupmnb, III, p. 385;