FILOLOGIA SLAVÀ LA UNIVERSITATEA DIN BUCUREÇTI (Cu prilejul centenarului Università^»)
(Rezumat)
     Dupa ce face o scurtà trecere in revistà a preocupàrilor de filologie slavà çi a çcolilor de slavonie din 'Jara Româneascà, articolul se ocupà, mai intii, de lucrârile de slavisticà çi filologie slavo-romànà ale lui B. P. Hasdeu çi Al. Odobescu, deveni^i (in 1873, respectiv 1874) profesori ai Università^ din Bucureçti (ìnfiin{atà la 4/16 iulie 1864).
     A doua etapa a studiilor slave in Universitate ìncepe cu crearea catedrei de limbi slave, in toamna anului 1891, prin numirea lui loan Bogdan (25 iulie 1864 — 1 iunie 1919), « primul nostru filolog slavist in sensul adevàrat al cuvintului» (D. Macrea). Prin cursurile sale de limba slavà veche, istoria veche a slavilor, paleografie çi diplomaticà slavo-romànà, prin lucrà-rile sale deschizàtoare de drumuri, edibile de documente çi cronici, loan Bogdan a creat o adevàratà çcoalâ de slavisticà româneascà la Bucureçti.
     Concomitent cu loan Bogdan, profesori ai altor catedre — Lazâr Sâineanu, Ovid Densusianu, Grigore Tocilescu, Nicolae Iorga, loan Bianu, I. A. Candrea, çi atyii — îçi aduc contribuya prin diverse lucràri la studierea rela^iilor lingvistice, culturale çi literare romàno-slave.
     In a treia etapà, cuprinsà ìntre cele douà ràzboaie mondiale, la catedra de limbi slave çi-a desfâçurat activitatea Petre Cancel (7 martie 1890 — 29 noiembrie 1947), unul din elevii lui loan Bogdan. Noul profesor a continuât lec^iile de limba slavà veche çi de limba slavonà din Tàrile Romàne, ^inìnd in acelaçi timp cursuri de istoria literaturii iugoslave çi ruse çi publi-cînd cìteva lucràri consacrate raporturilor lingvistice slavo-romane. în acelaçi timp au predat cursuri practice de limbi slave moderne Stefan Glixelli, Ecaterina Piscupescu, Elena Eftimiu ç.a., care au adus, de asemenea, unele contribuii la filologia slavo-romànà çi popularizarea literaturilor slave ìn {ara noastrà.
     Dintre profesorii çi asisten^ii altor catedre, s-au ocupat de problemele slavo-romane P. P. Panaitescu, N. Cartojan, Stefan Ciobanu, D. Caracostea. Emil Turdeanu çi al^ii — ìn domeniul literaturii, Al. Rosetti, Al. Graur, C. Racovi\â, Th. Capidan, D. P. Bogdan ç.a. — in acela al lingvisticii, paleografici çi diplomaticii.
     Cu 1944 se deschide a patra etapà in istoria studiilor de slavisticà la Universitatea din Bucureçti. Caracterizatà prin ìnfiin^area unor sec^ii speciale de limba rusà çi limbi slave (ìn 1949), prin làrgirea preocupàrilor didactice çi çtiin^ifice, aceastà nouà etapà a adus, in ultimii ani, çi o serie de contribuii la filologia slavà si slavo-romànà. Un sprijin deosebit in organi-zarea ìnvà^àmìntului limbilor slave la Universitatea din Bucureçti 1-a adus acad. E. Petrovici, titillami catedrei de slavisticà de la Universitatea din Cluj (din 1931), care a condus direct catedra de slavisticà ìntre anii 1956 — 1958. Prin crearea Facultatif de limbi slave, ìn cadrul Institutului de limbi çi literaturi stràine (1963) de pe lìngà Universitatea din Bucureçti, rezultatà din unirea sec^iilor de limba rusà çi limbi slave de la fosta Facúltate de filologie cu Insti-tutul de limba çi literatura rusà« M. Gorki» (1948—1963), ìnvà^àmìntul limbilor slave ìn Universitate. ca çi al altor limbi stràine, a fost làrgit çi perfec^ionat.
      Pe lìngà o serie de cursuri çi manuale de limba rusà çi alte limbi slave, cadrele didactice ale facultà^ii, dintre care multe activeazà in Asociaría Slaviçtilor din República Socialistâ România (ìnfiin^atà in 1956), au publicat un numàr apreciabil de lucràri in urmàtoarele domenii: Telatile lingvistice slavo-romàne, limba çi cultura slavonà in 'fàrile Romàne, graiurile slave de pe teritoriul tàrii noastre, limbile slave çi studiul lor comparativ-istoric, rela^iile literare slavo-romane, popularizarea literaturilor slave, istoria slavisticii româneçti.