ALEXANDRU HASDEU ÇI G. S. SKOVORODA
203
    Hasdeu nu izbuteçte totdeauna sâ-§i concentreze idede într-un sistem de gîndire unitar. Deseori, pe lîngâ lungde citate din Skovoroda, care împestri-teazà textul, el revine asupra misiunii acestuia in mijlocul poporului ucrainean. E §i firesc ca viata originala a lui Skovoroda, cu toatà armatura ciudàteniilor, de care era inconjuratà, sa fi sedus mintea tinàrului Hasdeu. De aceea, el rea-minteçte cum Skovoroda a pârâsit çcoala fi a devenit dascâl ambulant, sdin-du-se sâ pâtrundâ firea, vointa, limba §i obiceiurile poporului.
★
    Mai departe, Hasdeu stâruie foarte putin asupra spiritului popular §i democrat de care era insufletit Skovoroda. El se socotea prieten al târandor §i strain fatâ de cârturari, care din prea multa mindrie nu stàteau de vorba cu tarami. In aceeafi rnasurà, Skovoroda se simtea mindru de apostolatul sàu in mijlocul poporului §i dispretuia cu demnitate judecàtile strimbe ale pcdan-tdor din timpul sàu. Citatul lung care urmeazâ este un ràspuns sarcastic adresat boierdor çi filozofilor. Cei dintii credeau cà poporul de jos e nerod, iar ceilalti socoteau câ pâmintul e mort. De aceea Hasdeu admite cà aparitia lui Skovoroda constituie o conçtiintâ cu totul noua in viata Rusiei §i câ invâtâtura lui deschide portde unei ere noi. Fragmentul citat, in care e vorba de o discutie contra-dictorie intre Demon §i Varsava (Skovoroda) — demonul inchipuind adver-sarii, lumea veche, iar Varsava reprezentind invâtâtura cea noua — dovedeçte nu numai ardoarea nepotolitâ care scâlda sufletul acestui râzvrâtit, ci §i ascu-timea spiritului sàu polemic 1.
    De§i conceputà in 11 capitole, expunerea lui Hasdeu se oprefte aici. Urmeazâ totuçi un Idiotikon Skovoroda, in care autorul cautâ sâ lâmureascâ etimologia a 35 de cuvinte, dintre cele mai vechi, intilnite in opera ginditorului ucrainean.
    Lucrarea lui Hasdeu in lumina cercetarilor de mai tirziu. Din lectura eseului lui Hasdeu se desprinde, in primul rind, o certitudine: convingerea nestrâmutatâ cà Skovoroda a fost un cugetàtor originai, al càrui sistem de gîndire ifi aflâ asemànare in fdozofìa socraticâ. Câldura neobifnuità cu care Hasdeu imbrâtiçeazâ cauza lui Skovoroda trâdeazâ existenja unei inrudiri
      1	Lucrarea lui Hasdeu a fost tradusà in roinûneste de ('atre M. Maievski fi publicatà sub titlul: Un filozof mistic, in « Convorbiri literare», mai 1930, p. 568—588. O traducere greoaie fi incoerentâ. Tâlmâcirea româneascâ e insolita de o préfaça in care Em. C. Grigoraç face unele afirniatii necontrolate. Afa, de pildâ, se spune cà Al. Hasdeu a fost « descoperitorul misticului filozof ucrainean», ceea ce nu corespunde realitâjii. E adevàrat cà studiul lui Hasdeu a trezit, dupà cum se va vedea, unele discucii fi a contribuii ìntr-o oarecare màsurà la inàltarea din umbrà a ginditorului ucrainean, ìnsà am comite o inexactitate dacà am susine cà el 1-a desco-perit. Pìnà la data cìnd apare articolul lui Hasdeu, 1835, publicistica rusà ìnregistrase, ìntre 1806 fi 1834, unsprezece mentionàri fi articole despre Skovoroda. Amintim numai pe cele mai importante, pentru a se vedea cà Hasdeu nu era primul care scria despre gìnditorul ucrainean : Hess de Calvet Gustav i Vernet N., CKosopoda, yKpauHCKuiX (fiusiocoifi in « YKpaHHCKHH BecTHHK», Harkov, 1814, vol. X, partea VI, p. 108—151; Iv. Snegirev, YKpauHCKuii (fiuAocoi/), rp. C. CKoeopoda in «OieqecTBeHHBia 3aniicKH», 1823, partea a XVI-a, nr. 42, p. 96—106, nr. 43, p. 249—263). Articolul lui Snegirev a fost tradus fi ìn limba francezà, Grégoire Savitsch Skovoroda, philosophe de l'Oukraine «Bulletin du Nord», 1828, t. Ili, sept., caiet
10	fi 11, p. 149 — 156, 240—275); I. I. Sreznevskij, OmpasKU U3 3anucoK o cmapife rp. Choeopodbi, yKpauHCKUü tfuAoccçfi in «YTpeHHHii 3Be3.ua», Moscova, 1834, p. 67—92).
      De altfel, Em. Grigoraf putea afla acest lucru fi din textul traducerii, acolo unde Hasdeu, fâcînd o comparale cu un alt cugetàtor, adaugà : « indràznesc sà-1 numesc Socrate rusesc, iar nu cinic ucrainean, Diogene, dupa cum 1-au considérât grefit Hess-de Calvet fi cu oarecari restricjiuni Vernet si Snegirev (« Convorbiri literare», mai 1930, p. 580). Al. Hasdeu, care era bine informat, recunoafte, afadar, cà se mai ocupaserà fi aljii de opera lui Skovoroda.