ALEXANDRU HASDEU ¡?I C.. S. SKOVORODA
193
împotriva înfeudàrii fi exploatârii. Lupta contra {arismului fi iobâgiei, mai aies sub forma mifcârii haidamacilor dintre 1730 fi 1760 fi a ràscoalei din 1768, a générât idei anticlericale fi antiiobâgiste, care stau la baza gîndirii sociale fi fìlozofice din Ucraina 1. Despre un sistem de gîndire propriu încâ nu poate fi vorba. însà antagonismele fi contradictiile în care se zbate societatea ucrai-neanâ din cursul secolului al XVIII-lea se oglindesc foarte bine în conceptia despre lume a celui dintîi gînditor ucrainean, Grigorie Savici Skovoroda.
    Opera lui Skovoroda e întinsà fi variata. El a scris tratate de inorala, opuscule cu caracter didactic, poezii fi scrieri filozofice. Mai toate lucràrile lui poartà titluri ciudate, limba e uneori stranie fi plina de metafore. De aceea, multa vreme opera lui a fost judecatâ ìn lumina acestor bizarerii. Dupa cum se va vedea mai jos, unii au vâzut în el un gînditor farà sistema 2, iar altii un mare ìntelept. Multa vreme scrierile lui filozofice au fost puse la index. Abia dupa 1912, cenzura rusa a ìngaduit publicarea unor studii exegetice despre opera acestui gînditor 3.
    Chiar de la ìnceput, Skovoroda fi-a ìnsufit conceptia lui Copernic despre sistemul heliocentric al lumii, ceea ce dovedefte adversitatea lui fata de dogmele bisericefti. în domeniul filozofiei, gìnditorul ucrainean era un idealist. Doctrina lui parcurge trei momente principale: pornind de la motivul cunoafterii de sine, trece la înfâtifarea fericirii launtrice fi se oprefte la problema biblica. Defi Skovorda da problemelor filozofice solutii idealiste, totufi se poate spune, cel putin ìn parte, cà sistemul sâu e strâbâtut de o tendinta materialista. E desigur
o	contradictie, care ìfi gasefte expresie ìn teoria celor trei universuri: macro-cosmos (universul naturii), microcosmos (omul) fi biblia sau universul simbolu-rilor 4. Este vorba, afadar, de o conceptie pluralista a lumii, cu care Skovoroda a ìncercat sa deslege marde probleme ale existentei. Macrocosmosul este format dintr-un numàr infinit de lumi, fiecare din eie traind independent de eelelalte. Omul, la rìndul lui, e o parte din natura fi se supune legilor acesteia, iar lumea simbolurilor, ca principiu rational, const’tuie aspectul idealist al acestei concepiti5. Dupa pârerea filozofului ucrainean, fiecare din aceste trei universuri stàpìnefte atìt natura materialà din afarà, vizibila, cìt fi natura spiritualà, însufletitâ. Cea dintìi nu-i decìt umbra schimbâtoare a celei active, spirituale. La origina celor trei universuri exista un izvor comun, propriu fiecàreia dintre eie, izvorul spiritual. Aceastà conceptie il obliga ìn mod implicit ca la dezle-garea problemei fundamentale a filozofiei, fi anume a problemei existentei, sa porneascà de la ideea celor douà naturi, materialà fi spiritualà 6.
     Mai tìrziu, ìn perioada de maturitate, defi a continuât sa admità existenta a douà naturi, totufi Skovoroda a ìnceput sa nu mai considéré «lumea invi-zibdà, spiritualà», de esenta divina, ci ca pe un fond lâuntric al lucrurilor, ca
o	lege proprie ìntregii naturi. însâ ideea centrala din sistemul lui Skovoroda este omul (microcosmosul), pentru a carni ìntelegere exista o singurà cale,
     1	Istoria filozofiei, traducere din limba rusä, Bucaresti, 1958, vol. I, p. 557.
    2	T. Kudriàski, &uaoco$ 6ei cucmeMbi, în «KnetiCKan crapHHa», 1898, t. LX, p. 35-65, 265-283 çi 436-457.
3	Pypine §i Spasovic, Histoire des littératures slaves, Paris, 1881, p. 498 — 500.
     4	OnepKu no ucmopuu (fiu.iocotßcxoü u oöufecmseHHo-noJiumuHecKoü mucau Hapodoe CCCP, Moscova, 1955, vol. I, p. 981, D. Cyäevski, Skovoroda-Studien, in «Zeitschrift f. si. Philologie», 1935, XII, p. 53, çi Domet O 1 j a n £ y n, Hriyhoryj Skovoroda, 1722—1794. Der ukrainische Philosoph des XVIII. Jahrh. und seine geistig-kulturelle Umwelt, Berlin, 1928.
      s Istoria filozofiei, vol. I, p. 557.
     6 OnepKU no ucmopuu..., p. 182.
13 — c. 844