216
CONSTANTIN N. VELICHI
O, muuko ceudHa (trad. B. Kolev, 1936)
                O, MaiiKO CBHAHa, H3 cnoMeH 3^paMeH h nepaa 3oBem c menoT rax Ha T-b>KeH jiHtrronaa —
                H tboh rpo6 6c3WbJiBeH, TaKa tt»>kobho CKtn rioKpHT e C MipTBH JIHCTH, 06BHT e B’jKHBa CKptS,
                A Me3He B fltx Ha BeilKH 30B1>T TH CbHHO JieK —
               HaBeKH Ta me mtnHaT, a ra me ennui iiaBen.
O, MaiiKO (trad. B. Kolev, 1939)
                 0> MaiiKO Miijia, th H3 cnoMeHa Hepafl 30Bem Me c-bc myMa Ha KtceH jiHcronafl: bt.3 MepHHii Ha^nnc, Btpxy rpo6a th CBeu;en OTtpcBa flipBecaTa BHTbp t>t CTyflen;
                KJlOHe UiyMHT, 3BflaBHT TBOH npH3HB MeK...
               HaBeKH me rnyMHT h th me cnHin HaBeK.
O, MOMO. . .
(trad. Hr. Radevski, 1943)
                 O, MaMO, cJiaflKa MaMO, flajieq H3 BeMHocrra npH Te6 me Me 30Bem ra no TptnnHTe jiHCTa;
                Han cBOfla rjiyx h «lepeH, Ha rpo6a th npecBHT EceHHHM BHTip pOHH CajIKbMOB JIHCT H HBJIT.
                H KJioHHTe ce CJitCKaT h rnenHaT tboh rjiac...
                H Be^HO me ce 6ji -bCKaT, h th me ennui Tora3.
Oj MaiiKO Mu.ua
(trad. B. Kolev, 1950)
                O, MaiiKO MHJia, H3 3flpaueHa BpeMeHa 30Beiu Me c rnenoTa Ha 3JiaraHTe Jincra.
               Haa up "bera MepeH, Btpxy rpo6a th cBemeH.
                 OTl>pCBa fltpBCCaTa BHT'bpbT CTVjleH;
                KJlOHe UiyMHT, nOBTOpHT TBOH npH3HB MeK HaBeKH me rnyMHT h th me criniu HaBeK.
O, .uaiiKo (trad, V. Rakovski, 1963)
                 O, MaiiKO, cK-bna MafiKO, ot ReuHaTa Ti*ia c myMeneTO Ha jihcth 30Bem Me y flOMa.
               Haa rpo6nnnaTa ^epua, iiaj tboh kpict b Homa CaJIK 'bMHTe ce CBOK/iaT, CBHCTHT ot eceHTa H KJIOHHTe ce JHOUIKaT, B THX tboh raac menTH...
                Te BeuHO me ce juouiKaT — me ciihiii Ha BeKH ra.
    Comparind traducerile de mai sus, se poate vedea foarte Line cit de important este ca redarea poeziei intr-o versiune straina sa se faca in metrul original, cu pastrarea rimelor §i prozodiei, pentru a transmite cit mai mult din incantatia specifica ei, adica nu a§a cum a tradus L. Salvini in 1934.
    Acela§i lucru se poate spune §i despre Venere §i Madona. Este suficient sa comparam o singura strofa din doua versiuni diferite, dintre care una respecta metrul original, ca sa ne convingem cit de aproape de poezia lui Eminescu este ultima.