III.	MATERIALE §1 DOCUMENTE
DIN LEGÄTURILE LUI FR. MIKLOSICH CU A. I. ODOBESCU, B. P. HASDEU ÇI IOAN BOGDAN
G. MIHÄILÄ
      Numele lui Fr. Miklosich, figura cea mai impunàtoare a slavisticii europene din a doua jumàtate a sec. al XIX-lea 1, a devenit cunoscut in Romània in special dupä publicarea lucrarilor sale consacrate Iimbii romàne fi raporturilor ei cu limbile slave: Die slavischen Elemente im Rumunischen (Viena, 1861, extras din«Denkschriften der kais. Akademie der Wissenschaften», Bd. XII), Die Fremdwörter in den slavischen Sprachen (Viena, 1868, extr. din « Denkschr.», Bd. XV), Uber die Wanderungen der Rumunen in den dalmatinischen Alpen und den Karpaten, scrisä in colaborare cu Em. Kaluzniacki (Viena, 1879, extr. din «Denkschr.», Bd. XXX), Rumänische Untersuchungen: Istro- und macedorumunische Sprachdenkmäler (Viena, 1881 — 1882, extr. din « Denkschr.», Bd. XXXII, XXXIII), Beiträge zur Lautlehre der rumunische Dialekte. Vocalismus, I—III, Consonantismus, I — III, Lautgruppen (Viena, 1881 —1883, extr. din « Sitzungsberichte der phil.-hist. Classe der kais. Akad, der Wissenschaften», XCVIII, 2, Heft. XCIX, C, CI, CII) fi altele *.
      Aceste lucräri, precum fi cercetärile sale capitale in domeniul slavisticii, care fäceau dovada unui interes statornic — in cadrai unor preocupäri mai largi — fajä de limba romàna, 1-au pus in legäturä directä cu unii filologi fi istorici din (ara noastrà, printre care se numàrà in primul rind A. I. Odobescu, B. P. Hasdeu fi Ioan Bogdan, fi au fäcut sä fie ales in 1880 membra de onoare al Academiei Romàne.
      In cele ce urmeazä ne propunem sä insistäm, mai intii, pe baza unor documente inedite, asupra legäturilor directe pe care marele savant sloven le-a avut cu scriitoral Alexandra Odobescu, unul din primii filologi romàni care s-a ocupat de istoria vechii culturi romànefti.
      Citind in « Revista romànà» articolul lui Odobescu, Despre unele manuscripte fi carfi tipärite, aflate in mànàstirea Bistrifa (vol. I, 1861, p. 703—742; 807—830; vol. II, 1862, p. 107—120), Miklosich a fost atras — cum presupusese, de altfel, Odobescu — de un important manuscris slavon sirb din sec. al XIV-lea, fi anume Psaltirea cu tilc, scrisä la 1346 de Ioan Bogoslovul pentru Branko Mladenovii (descrisä in vol. I, p. 709 —725) 8. Savantul sloven ii serie in 1870 lui Odobescu, cu rugàmintea de a-i inlesni imprumutarea manuscrisului pentru a-1 studia citva timp. Odobescu ii räspunde, sugerindu-i sä cearä oficial imprumutarea manuscrisului, fi intervine personal la ministrai cultelor fi instruc^iunii publice, cäruia ii inainteazä cererea originalà a lui Miklosich.
       1 Vezi V. J a g i c» Hcmopun CAaexcKOù $uaojiozuu, St. Pb., 1900, p. 715.
      *	Vezi Ioan Bogdan, Franz Miklosich, « Revista nouà», II, 1889, p. 111 — 115; L. § S i n e a n u, Istoria filologici romàne *, Bucure^ti, 1895, p. 217 — 227, 245 — 246; I. A. C a n d r e a, Elemeniele romàne in limbile slavice, « Noua revistà romànà», I, 1900t nr. 9 p. 399 — 409; G. M i h à i 1 5, Locul lui Franz Miklosich in studierea elemenielor slave din limba romànà, Rsl, VI, 1962, p. 209-220.
       •	Odobescu fàcuse in 1860 o càlStorie de studii prin judefele Arge? gi Vìlcea pentru a cerceta in calitate de membru al« comisiei documentale», monumentele vechi de culturi, printre care fi Mànàstirea B intrica. Vezi A. I. Odobescu, ìnsemnàri din càlàtoria fàculà in 1860—61 in judefele Argef fi Vilcea cu insàrcinarea Ministerului Cultelor fi Inslrucfiunii Publice, CL, XLIX, 1915, p. 1134 — 1140; Impresiile din càlàtoria arheologicà a lui Alexandru Odobescu in 1860, ibid., LIV, 1922, p. 703 — 720, LV, 1923, p. 15 — 20; ìnsemnàri despre monumentele istorice din judefele Argef fi Vilcea — càlàtorie fàcutà in 1860. . ., ibid., LXVII, 1934, p. 636 — 631 (publicate postura); T. Vianu, studiu introductiv la A. I. Odobescu, Opere, voL I, ESPLA, B ucuresti, 1955, p. 28 —33 ; Al. Odobescu, Pagini regàsite. Studii fi documente, edi^ie ingrijità de Geo §erban, EPL, Bucurefti, 1965, p. 313 — 320.