CRONICA
391
pe aeeastà tema, Terminologia lingvisticii matematico, a fost prezentat de dr. Ján Horeekÿ. Cu acest prilej s-au fàcut comentarii interesante pe marginea unor liste, supuse spre examinare membrilor Comisiei, continìnd termeni ea: monème, lexeme, phonérnatique, fonction contrastive, fonction démarcative, signifiant amalgamé, signifiant discontinu, modalités, expansion etc. (A. Martinet), onsei o/ a syllable, peak of a syllable, interlude of a syllable, code of a syllable etc. (Ch.
F.	Hockett), stimulus, reaction, informant, idiolect, distribution, utterance, discourse, graphonomy, common core, constituent, immediate constituent etc. (lingvistica descriptivistà), cot/e, distinctive features, message, redundancy, obstruent, spectrograph, spectrogram, feedback etc. (fcoala Universi-tâ^ii Harvard) f.a. Fiind neologicà fi relativ pu{.in ràspîndità, acestá terminologie — spre deose-bire de cea a metodelor fi teoriilor clasice — permite sá se ajungà mai ufor la un numitor comun fi creeazà condi^ii ideale de unificare în cadrul limbilor slave. Nu este, însà, mai pu^in adcvàrat cà pentru atingerea acestui scop C.T.I. fi mai aies comisiilc nationale vor trebui sà depunà eforturi dintre cele mai sus(inute.
      Dupa cum am aràtat mai sus, una din problemele atrase in discute eu prilejul aeestei reuniuni a fost fi aceea a terminologici aspectului verbal, domeniu in care exista numeroase dublete, denumiri eterogene fi fluctua^ii de la o conceptie la alta. Aeestei teme i-au fost consacrate douá comunicàri. Prima, intitulatà Terminologia aspectului verbal in lingvistica rusa (V. Vascenco), a încercat sà expunà, în strìnsà legatura cu principalele puncte de vedere ìn doineniul aspectolo-giei ruse, evoluta terminologici respective, începînd cu primele lucràri de gramaticà, iar cea de-a doua, Terminologia aspectului verbal in limbile neslave (dr. R. Rùiióka) a prezentat nomenclatura aspectului verbal cu precàdere în lucràrile lingviftilor occidentali.
       Principalele rezultate ale çedin(elor de lucru fi planul de activitate al Comisiei terminologico internationale pe perioada mai 1964 — mai 1965 au fost ìnfàtifate in raportul prezentat de prof. Alois Jedlióka, cu care lucràrile propriu-zise ale reuniunii au luat sfìrfit. Urmàtoarea con-sfàtuire a C.T.I. a avut loc la Bratislava in mai 1965. Dic[ionarul urmeazà sà fie terminât, în manuscris, in 1966 pentru a putea vedea lumina tiparului în preajma celui de-al VI-lea Congres international al slaviftilor (Praga, 1968). In feditila de ìncheiere a lucràrilor s-a propus edi tarea volumului al II-lea din culegerea de articole initiât à de C.T.I. ìn scopul discutàrii unor aspecte diferite privind terminologia lingvisticà slavà (primul volum a apàrut ìn preajma Congresului international de la Sofía 1). Noul volum va consta, ìn cea mai mare parte, din materialele prezentate ìn cadrul consfàtuirii de care ne ocupàm.
       Ìntr-una din ultímele zile, participant» la consfàtuire au fost oaspetii Institutului de limbà slovenâ, unde au fost salutati de acad. prof. dr. Bratko Kreft, directorul Institutului. Cu acest prilej, lingviftii sloveni au prezentat cìteva din realizàrile lor ìn domeniul lexicografiei fi dialec-tologiei. Discuoile, interesante fi instructive, s-au concentrât mai aies ìn jurul problemelor pe care le ridicà elaborarea Dictionarului limbii slovene literare (Slovar slovenskega knjitnega jezika) fi cercetarea graiurilor din Slovenia fi regiunile limitrofe.
       Alàturi de lucràrile celorlalte comisii de pe lìngà Comitetul International al Slaviftilor — comisia de textologie fi cea de dialectologie, ale càror fedinte s-au desfàfurat aproximativ in acelafi timp la Bclgrad fi, respectiv, la Sarajevo — consfàtuirca de la Ljubljana a contribuii la elucidarea unor probleme actúale ale slavisticii, consolidimi implicit premisele unifìcàrii terminologici de specialitate. Rod al „strinsei colaboràri prietenefti dintre lingviftii slavifti din tàrile slave fi neslave“ *, Dic\ionarul, ale càrui lucràri de elaborare sìnt coordonate de C.T.I., va constituí fàrà ìndoialà un aport substantial in acest domeniu.
                                              VICTOR VASCENCO ÇEDINTA COMISIEI DE FOLCLOR DE PE LÎNGÀ C.I.S.
      ìntre 4 — 7 noiembrie 1964 au avut loc la Gottingen (R.F.G.) lucràrile Comisiei de folclor de pe lingà Comitetul International al Slaviftilor. comisie creatà cu ocazia celui de al V-lea Congres international al slaviftilor, la Sofia, in 1963.
      La aceste lucràri au luat parte: acad. Dr. D. Nedelkovié — Belgrad, prof. I. Vukovié— Sarajevo, Dr. M. BoSkovic-Stulli — Zagreb. Dr. Z. Kumer — Ljubljana, Iugoslavia; prof. Dr. K. Horàlek — Praga, Dr. I. Kralik — Praga, Cehoslovacia ; prof. II. Baab — Rostock, R. D. G.; prof. I. Matl — Klagenfurg, Austria; prof. M. Braun — Gottingen, B.F.G.; prof. K. Stief — Kopenhaga, Danemarca; prof. M. Pop — Bucurefti. Bulgaria a fost reprezentatà prin acad. V. Gheorghiev — Sofia, invitât pentru a tine cursuri la Universitatea din Gottingen. La
1 EtJirapcKa ÁKaaeMHH Ha HayKHTC, Cmhahckci AuweucmuHHa mepMWWAoeux. CSopHHK eraran, I, Sofìa, 1962.
       *	Veai «Deio» (Ljubljana) din 29 V 1964.