136 EMIL VRABIE zarúí'ini, s.pi. « logodnà». zasopát'it', pf. « (despre cai) a face tignafes». zalm’én'je, s.n. « eclipsà». 440 sávtr'i (P, 294), adv. « màine». z'em’, s.f. « fa(a casei», adicà pamintul care fine loe de dujumea. zól'i, s.pl. « pingcle» ; podb'W ~ «a pingeli». zolóvoj, adj. « cenufiu», « gri». 2 iálo (P, 166), s.n. « pinza coasei». 445 iavorónka, s.f. « ciocirlie». ielúdok, s.ra. « ghindà». ier'óbnaja, adj. «(despre iapà) ìnsarcinatS». ilio (P. 243), s.n. « secara». iurav'él', s.m. l)«cocor»; 2) « cumpàna fintinii». 450 ívál'ka, s.f. « nutreful inghi^it de vite, dar nerumegat incà». adnotAri la glosar * 5: cf. biel. aKbim «id.», v. Nos.1, 4; 7: cf. biel. dAbSo «id.», v. 1Vos., 5; 10 :< rom. untdelemn; 11: v. ROMANOSLAVICA, IX, 210; 12: < rom. balta; 14: cf. rom. dial, bara-biiln. «id.»; 15: derivat propriu, pe baza unui imprumut din rom.; 16: < rom. bdsc(a); 19: < rom. bicicletd, cu schimbarea genului; cf. $i 39, 214, acelaji fenomen; 20: < rom. bidon; 22: cf. ucr. 6up« id.», 6upxa «oaie», v. if., I, 56 ?i rom. bir, v. CADE2, 150, Urea, hired « oaie cu lina creafa $i marunta», v. CADE, 140; 23: cf. ucr. idem, v. H., I, 77; 25: < rom. bluzd, cu sufixul -k-; cf. §i 90, 153; 28: cf. ucr. idem, v. if., I, 92; 30, 31: < ucr.; 33: < rom. buluc; 34: cf. rom. fap; pentru etimol. v. A1 Rosetti, 1st. lb. rom., II, Bucurejti, 1960, p. 120; 35: cf. ucr. idem, v. if., IV, 426; 39: < rom. figara; cf. §i 19; 43: cf. ucr. tiyxepoK « id.», v. if., IV, 436; 44: < germ, zuriik; 55: la D., IV, 571 tjeupKanib «id.»; 57: la D., IV, 571 UeupKyn «id.»; J8: cf. D., IV, 585 uedptnxa «sfert»; 59: cf. ucr. idem < germ. Dach; 62: < rom. odicolon; 71: cf. la £>., I, 495 dpo, v. H., II, 323, biel. nyAH «id.», Nos., 269; 170: la D., II, 219 « cea^ca pentru ceai»; la D., II, 286, unde se dau diverse nume de broajte, de asemenea nu figureaza xyMKa ; 171: cf. ucr. idem, v. H.. II, 324; 173: < rom. curcdn (?); 186: < rom. leac; 190: < ucr., v. H., II, 347; 197: < rom. (lumina) electrica; 198: cf. ucr. idem « pastaie de mazare necoapta», v. H., II, 377, pet. 5; 200: cf. rus. lit Auwtmb «id.»; fonetismul din prima silaba sprijina etimologia propusa de N. M. ipanski §.a.. lucr. cit. (v. § 38), p. 182—183; cf. soarta diftongului eu in protoslava, v. A. Meillet, Le slave commun, Paris, 1934, § 67; 201: < pol. lozko «id.»; 202: < rom. mai, vezi E. Vrabie, Obser-vafii..., p. 121 — 122; 203: < germ. Meissel; 204: cf. rcm. murf! «id.»; 209: acela«i sens la D.. II, 322; 213: cf. ucr. mauh «id. »: 214: < rom. mobila; cf. ?i 19, 39; 216: cf. ucr. moiuaku « id.», cu accent diferit, v. if., II, 438, pe cind la D., II, 377 moiuaku, cu men(. « sud, vest»; 226: < rom. motocileta; cf. fi 19; 243: < rom. ocol; 263: < rom. pasta; 271: cf. rom. pis-pis-pis; 295; < ucr.; 297: < rom. prund; n' se explica prin faptul ca s-a pornit de la pi. prune, rostit dialectal pruni, iar la Climaufi prun'i, de unde s-a refacut un sg. prun'a; 317: < germ. Rucksack, cu disimilarea consonantica « la distanfa» k-p; 326: cf. rus. lit. ceep6etnb « id.»: 332: si > ski, ca rom. dial, sclifd < germ. Schleife, rom. dial, sclanind «slanina», rom. fchei < slavi * Cífrele cursiv aldine urmate de douà puñete (:) se referà la cuvintele corespunzàtoare din GLOSAR. 1 I. I. Nosovici: CnOBapb 6ejiopyccKaro HapeM»H, Sankt-Petersburg, 1870, abrev. Ncs. 2 Dic^ionarul encilopedic ilustxat „Cartea Romàneascà“ ; partea I: I. —A. Candrea, Dicfionarul limbii ron.àne din trecut fi d? asi; partea a Il-a, Gh. Adamescu, Dicfionarul iftoric ?i geografie unitersal, Bucuresti, 1931.