TERMINOLOGIA SOCIAL-POLITICI A SLAVONE1 ROMÀNEgTI
99
    Cuvintul, farà deosebiri fonetice, se pästreazä in limbile: rusa, bulgara §i sirbo-croatà : npucmae.
    Pristav a intrat fi in limba romana, astàzi fiind ìnvecbit1.
    R f a M >K i « magnat, mare boier» 2. In afarà de KOAidp, atestat frec-vent in doeumente, in cronici se folose§te ades termenul Kf aa\ Astfel gàsim : ndAOWM mhosh k ( a a\ /ü }K h « au càzut multi boieri mari» (Putna, II, p. 59); Kf am x>KfAA-K H-fcKki HJKe WT CHNTKAHTd «unor boieri mari din sfat» (Azarie, p. 132) ; H3HAH KTi KEAM^KCM'k... npH30KH CTdpW^i K f A A\ ;K >K f H ChR-feT-hhkkj « ie§i la boierii cei mari. . . cheamà pe bàtrinii boieri mari §i pe sfetnici» (Neagoe, p. 242).
    ìn textele slave vechi gàsim doi termeni asemànàtori: 1) keahmoka « Fürst, Herrscher» §i 2) KfAK,u,>w+;a « Statthalter, Landpfleger» 3. Al doilea ar putea explica sensul din Cronici. In Manasses apare numai termenul KEAMMHtk (p. 240), iar in textele ruse§ti vechi existà trei forme: keamo;k4 (KhAMOJKa) kìaa\8/KK |i KfAA\A>KK 4. Mardarie Cozianul inregistreazà numai forma KfAMOJKa pe care o traduce « eorapic nÖTtpHHK» (p. 115).
    In limbile slave moderne se pästreazä numai forme care corespund terme-nului slav vechi KfAMOJKd, §i anume: rusà — eeAbMOMca 5, polonà — wielmozny, cehà — velmoz, bulgarà — eeAMOOKa (eonsiderat ca element rusesc) 6 §i sirbo-croatä — eeAMOOtca 7.
    KtiHäSI. Termenul generai slav8 care in documentele slavo-romàne desemneazà: in doeumente externe: marii cneji ai cnezatelor vecine, iar in cele interne a) mici proprietari, stàpini sau intemeietori de sate ; b) micii dre-gätori insärcinati cu stringerea prestatiilor de la tigani9. In Azarie, sub influenza lui Manasses, i§i largente sfera sensurilor, fiind folosit pentru a desemna « boier moldovean sau (boier) dregätor ture»10 in exemple ca: annoti» ... okoi|Mnmh khash H kohhk ii,dpfKH Hdo\'CTH « Despot. . . ci§tigä cu fàgàduieli pe boierii (dregàtorii) §i osta§ii impàratului» (p. 132) ; ii^dpHUd TiiMdMH noMTf ka<wo armami HiKf no A eoe«!* KHMSt « doamna a cinstit cu mii de binefaceri pe boierii (dregàtorii) care erau sub dìnsa» (p. 135).
    Intrat in limba romànà11, cuvintul cneaz a avut o evolutie semanticà proprie, identicà cu sensul al doilea din slavona romàneascà dar se pästreazä §i ca termen istorie cu sensul din limbile slave.
    GAORonoAOJKHHK’h « logofät, §eful cancelariei §i purtàtorul sigiliului domnesc». Termenul este eompus din substantivul caoko, rädäcina verbului n0A0>KHTH §i sufixul-KHHK'K. Miklosich inregistreazà cuvintul gäsit intr-un codice
     1	Tiktin, RDW, t. Ili, p. 1262; DLRM, p. 665.
      2	ln legäturä cu sensul cuvintului vezi si P. P. P an aite sc u, Inväfäturile atribuite lui Neagoe Basarab. O reconsiderare, in Rsl, Vili, p. 405.
     8	Sandik $ i Aitzetmüller, Handwörterbuch, p. 149.
     4	Sreznevski, Mamepua.AU t. I, col. 240—241.
     5	Vasmer considera termenul ca fiind format din adjectivul eeAUii, eeAUKUÜ ?i ver bui Moey (REW, t. I, p. 181).
     6	BTR, p. 59.
     7	I. I. Tolstoi, Cep6cKo-X0peamcK0 pycKUÜ CAoeapb, Moscova, 1957, p. 66.
8	Vezi A. M e i 11 e t, Le slave commun. Paris, 1934, p. 55 ; V a s m e r, REW, t. I, p. 581.
     9	Vezi Lucia Djamo § i Olga Stoicovici, Din terminologia sodala a docu-menlelor slavo-moldovenefti din sec. al XIV-lea fi al XV-lea in Rsl, VI, p. 77.
      10	I. B o g d a n, Letopisetul lui Azarie, p. 39.
     11	Despre vechea instituye romäneascä desemnatä prin acest termen slav §i pàtrunderea cuvintului in limba romàna vezi studiul lui loan Bogdan Despre cnejii romàni, in AAR. Memorii... t. XXVI, Bucaresti, 1903.
7*